Decontarea cheltuielilor pentru refugiații ucraineni, doar pe hârtie. Nimic nu e clar

Decontarea cheltuielilor pentru refugiații ucraineni e doar pe hârtie

Mai nou, antreprenorii HoReCa sunt îndemnați să îndrume refugiații spre adăposturile oferite de stat, iar ei vor fi luați în calcul tocmai după ce nu vor mai fi locuri pentru oamenii care au fugit din calea războiului. Nici în privința cheltuielilor făcute de persoanele fizice nu este clar ce se va întâmpla.

Afaceriștii ar fi trebuit să se înscrie pe o platformă, să declare câte persoane găzduiesc și să solicite banii de la primărie. Același lucru ar fi urmat să îl facă și persoanele fizice care ajută refugiații, numai că oficialii s-au răzgândit pe parcurs.

„Am înțeles că vor să apeleze la agenții economice și se vor da anumite sume de bani când se termină locurile gratuite”, a declarat Raluca Cacencu, hotelier, pentru Observator.

„Este în lucru o procedură în care, pentru persoanele fizice, se preia această sarcină de către autorităţile locale”, a transmis Daniel Vasile, ISU.

„Au spus că, în calitate de persoană juridică, noi fiind o casă de vacanţă, nu vă pot ajuta cu nimic. Că e foarte complicat şi trebuie făcut, nici ea nu ştia să-mi dea detalii despre cum se procedează”, a spus Francisc Pal, hotelier.

Atât cetățenii, cât şi antreprenorii din HoReCa trebuie să încheie un contract cu ISU, dacă vor să primească ajutorul financiar promis. Problema este că cei de la ISU nu știu de au de făcut. În unele locuri din țară, proprietarii de hoteluri și pensiuni sunt încurajați să ceară decontarea în calitate de persoane fizice.

De altfel, cei din HoReCa se plâng de faptul că nu e prima dată când statul le promite ceva, apoi dă uitării, mulți dintre ei făcând referire la pandemie. În cazul în care autoritățile mențin regula ca cei din Ospitalitate să fie plătiți după ce statul nu mai are cum să cazeze refugiați, temerile antreprenorilor se vor confirma.

Citeste si:

Bia Khalifa, declarații sincere despre activitatea sa din mediul...

„Unii hotelieri au aplicat, unii hotelieri au cazat deja refugiaţi în speranţa că vor primi sprijinul promis de către stat. Din păcate experienţa noastră anterioară cu începutul pandemiei şi solicitarea de a caza carantinaţii nu e una de succes pentru că sunt multe hoteluri care nici astăzi nu şi-au primit banii”, a devoalat Călin Ilie, reprezentant HoReCa, pentru sursa citată.

Declarații oficiale

„Aş vrea să vă semnalez şi adoptarea ordonanţei de urgenţă care permite persoanelor fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina să beneficieze de decontarea din bugetele Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea în valoare de 20 de lei/zi pentru fiecare persoană găzduită, pentru hrană, şi pentru cazare alţi 50 de lei/zi.

Citeste si:

Statul vrea miliardul de la OMV Petrom. Soluția găsită

(...) Iată că prin această ordonanţă, Guvernul dă posibilitatea românilor care au făcut acest gest să poată continua sau, cel puţin, să-şi diminueze efortul pe care l-au făcut până acum, atât în privinţa asigurării hranei, cât şi în privinţa asigurării cazării", a declarat Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Guvernului.

„Deoarece am văzut că există ceva speculaţii pe tema legată de beneficiarii sumelor alocate de Guvern pentru cei care, inclusiv în mediul privat, au găzduit şi găzduiesc refugiaţi din Ucraina, pot să vă confirm că, în continuare, sunt alocate sume, inclusiv pentru hoteluri sau alte zone de cazare unde se află refugiaţi ucraineni, suma pusă la dispoziţie fiind de 100 de lei/zi pentru un refugiat cazat. De asemenea, pentru spaţiile puse la dispoziţie de către statul român, suma este de 50 de lei/zi pentru fiecare refugiat găzduit", a explicat el.

Citeste si:

Ucrainenii, discurs duplicitar în ceea ce privește dragarea...

Măsurile aprobate de Guvern pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina

Domeniul medical/Muncă

• asistență medicală gratuită


• includerea în programe de sănătate publică


• ucrainenii care nu cer azil - drept de muncă fără aviz și drept de ședere de lungă durată

Asistență socială

• Direcțiile de Asistență Socială pot angaja fără concurs personal pentru copiii fără însoțitor


• persoanele cu dizabilități și însoțitorii lor beneficiază de servicii sociale


• vârstnicii cu mobilitate redusă beneficiază la cerere de servicii sociale


• se creează un grup operativ pentru copiii neînsoțiți

Educație

• minorii, în situații deosebite - drept la educație, cazare gratuită în internate, mâncare, rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte


• se suplimentează cu 20% locurile din facultăți pentru studenții din Ucraina


• decont pentru refugiații cazați în cămine: 50 lei/noapte, 20 lei/zi mâncare

Citeste si:

Trupa Metallica a donat o jumătate de milion de dolari pentru...

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe