„Holodomor”, din cuvintele ucrainene „golod” (n.r. foamete) și „mor” (n.r. pieire în masă, epidemie), a fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale ale ucrainenilor din istoria modernă, cu un număr de morți estimat la 10 milioane. În apogeul foametei ucrainene din 1932-1933, episod guvernat de Iosif Stalin, oameni lihniți au cutreierat prin țară, disperați după orice de mâncare. În satul Stavyshche, un tânăr țăran a privit cum rătăcitorii săpau în grădini cu mâinile în încercarea de a găsi de-ale gurii. Mulți erau atât de slabi, încât trupurile lor au început să se umfle și să miroasă din cauza lipsei de nutrienți. „Îi puteai vedea umblând, apoi căzând din picioare”, a rememorat el. Politico relatează că acum Vladimir Putin încearcă din nou să aducă Ucraina în punctul din urmă cu 90 de ani, pentru a o îngenunchea.

Putin vrea să înfometeze Ucraina, așa cum a făcut Stalin în 1930, susține Politico

Spre deosebire de alte crize de acest gen din istorie, Holodomor a fost cauzată de dorința dictatorului Stalin de a înlocui micile ferme ale Ucrainei cu colectivități de stat, cât și să pedepsească ucrainenii care aveau spirit de independență, ce reprezentau o amenințare la adresa puterii sale totalitare.

„Foametea din Ucraina a fost un caz clar de foamete provocată de om”, explică Alex de Waal, director executiv al World Peace Foundation de la Universitatea Tufts și autor al cărții „Mass Starvation: The History and Future of Famine”. El o descrie ca fiind „un hibrid... al unui colaps de politici social-economice puternice și care vizează o anumită populație pentru represiune sau pedeapsă”.

În 1929, ca parte a planului său de a crea rapid o economie total comunistă, Stalin a impus colectivizarea, care a înlocuit fermele deținute și administrate individual cu mari colective de stat. Micii fermieri ai Ucrainei, în mare parte de subzistență, au opus rezistență ideii de a renunțe la pământ și la mijloacele de existență.

Ca răspuns, regimul sovietic i-a luat în derâdere, numindu-i „kulaci” (n.r. țărani înstăriți, care în ideologia sovietică erau considerați dușmani ai statului). Oficialii sovietici i-au alungat pe aceștia cu forța din fermele lor, iar poliția secretă a lui Stalin a făcut planuri de a deporta 50.000 de familii de fermieri ucraineni în Siberia, scrie istoricul Anne Applebaum în cartea sa „Red Famine: Stalin's War on Ukraine”.

Citeste si:
Ucraina susține că a doborât trei bombardiere rusești Su-34....
Ucraina susține că a doborât...

„Stalin pare să fi fost motivat de obiectivul de a transforma națiunea ucraineană în ideea sa de națiune modernă, proletără, socialistă, chiar dacă aceasta a implicat distrugerea fizică a unor secțiuni largi ale populației sale”, spune Trevor Erlacher, istoric și autor specializat în Ucraina modernă și consilier academic la Centrul de Studii Ruse, Est-Europene și Eurasiatice al Universității din Pittsburgh.

Colectivizarea în Ucraina nu a mers prea bine. Până în toamna anului 1932 – în jurul perioadei în care soția lui Stalin, Nadejda Sergheevna Alliluyeva, care s-a opus politicii sale de colectivizare, s-a sinucis – a devenit evident că recolta de cereale a Ucrainei avea să rateze obiectivul planificatorilor sovietici cu 60 la sută.

Citeste si:
Profețiile lui Nostradamus pentru anul 2023: „Șapte luni în Marele...
Profețiile lui Nostradamus...

S-ar putea să fi fost încă suficientă hrană pentru ca țăranii ucraineni să se descurce, dar, după cum scrie Applebaum, Stalin a ordonat apoi confiscarea puținului lor ca pedeapsă pentru nerespectarea cotelor, potrivit history.com.

Rusia folosește foametea ca armă în Ucraina

„Singura interpretare este că rușii vor să creeze foamete și să se folosească de ea ca metodă de agresiune”, a spus comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, pe 23 martie.

„Este o metodă similară celei folosite în anii 1930 de către regimul sovietic împotriva poporului ucrainean”, a adăugat el.

Aceasta este o amenințate pe termen lung pentru piețele europene și pentru întreaga lume. Unele dintre cele mai sărace țări din Africa și Orientul Mijlociu se confruntă cu propriile lor potențiale crize de foamete în lunile și anii următori, dacă importurile vitale din Ucraina se epuizează.

Citeste si:
Va candida sau nu Vladimir Putin la alegerile prezidențiale din 2024
Va candida sau nu Vladimir...

De regulă, aprilie este luna în care fermierii ucraineni încep să semene porumbul și floarea soarelui, pe care le vor recolta vara. Șansele de succes în acest sezon sunt mici, din lipsa de materiale agricole cheie, de la combustibil și îngrășăminte până la semințe.

Există, de asemenea, o criză tot mai mare de muncitori, deoarece un număr mare de fermieri s-au alăturat armatei. Rusia, a scris Leșcenko, încearcă să creeze foamete în masă, așa cum a făcut Stalin în anii 1930.

„Multe țări și companii internaționale și-au unit forțele pentru a furniza Ucrainei hrană și pentru a preveni foametea în Ucraina, pe care pentru a doua oară Rusia încearcă să o provoace”, e de părere acesta.

Politico notează că sunt indicii care arată că Ucraina poate evita un nou Holodomor, căci armata sa a ripostat dur împotriva rivalilor, iar sectorul său agricol face același lucru. Ucraina și-a creat stocuri strategice de alimente, inclusiv grâu pentru un an.

Citeste si:
Evgheni Prigojin a murit, după ce avionul în care se afla s-a...
Evgheni Prigojin a murit,...

Deoarece exportă atât de multă hrană, produce mai mult decât consumă pe plan intern. În pofida conflictului armat, semănăturile de primăvară au început în 20 de regiuni din Ucraina.

Însă, nimic nu este cert. Nu se știe dacă stocurile vor supraviețui și dacă culturile vor fi recoltate, în condițiile în care războiul se prelungește. De asemenea, angajații străini se confruntă cu riscuri uriașe.

Cel mai probabil, va dura câțiva ani pentru ca sectorul agricol al țării să își revină după invazie, în special în cazul în care capacitatea sa de a face comerț rămâne compromisă.

Citește și: UE vrea să contracareze Rusia prin „diplomație alimentară” în Africa de Nord și Balcani


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 18 Aprilie 2022 - 05 : 04

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.