Judecarea crimelor de război din Ucraina. Expert internațional: Imaginile „nu vor fi de ajuns”

Imaginile „nu vor fi de ajuns” pentru jjudecarea crimelor de război din Ucraina, a avertizat un expert internațional

Philip Grant, directorul organizaţiei neguvernamentale Trial, specializată în combaterea impunităţii în materie de crime împotriva umanităţii, avertizează din start în interviul acordat agenţiei franceze de presă: "Imaginile în sine sunt rareori considerate drept dovezi concludente".

"Ele pot arăta elemente importante, dar nu vor dezvălui întreaga istorie", adaugă el, recomandând "prudenţă" şi amintind de manipulări din trecut şi interpretări eronate.

În acest sens, el a evocat falsul masacru de la Timişoara, din România anului 1989, precum şi masacrul, de data aceasta chiar real, de la Katyn din 1940, comis de Uniunea Sovietică, ce l-a atribuit naziştilor.

Difuzarea în media internaţionale a unor fotografii şi înregistrări video făcute la Bucea, arătând cadavre zăcând în stradă, unele cu mâinile legate la spate sau parţial carbonizate, precum şi gropi comune, au stârnit un val de indignare internaţională.

Autorităţile ucrainene susţin că soldaţii ruşi au masacrat civili, ceea ce Moscova neagă, acuzând autorităţile ucrainene de "înscenare". În cazul precis de la Bucea "pare destul de evident că au fost comise crime de război", susţine şi Grant.

Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului a declarat marţi că "totul indică faptul că civilii au fost ţintiţi în mod deliberat", ceea ce constituie de facto o crimă de război.

Citeste si:

Ucraina va cumpăra gaze în comun cu ţările Uniunii Europene

„Trebuie să știm cine a ordonat asta”

Dar Philip Grant insistă: doar imaginile nu permit "atribuirea acestei responsabilităţi unei anumite persoane sau unui grup precis". Chiar dacă veţi stabili că "ruşii au făcut-o", explică el, "trebuie să ştim cine a ordonat asta": "Vladimir Putin? Comandantul din teren? O unitate de huligani?'.

"În termeni de responsabilitate penală, este prematur să spunem cine ar trebui să compară în faţa tribunalului pentru aceste crime", subliniază el. Procesul ar putea fi lung şi complicat.

Curtea Penală Internaţională, Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU şi un număr tot mai mare de ţări vor să ancheteze crimele de război din Ucraina de la invazia Rusiei în 24 februarie, dar Grant avertizează că vor avea "o muncă grea".

Citeste si:

Ucraina: Washingtonul denunță „crime de război sistemice”. Au fost...

Primul pas într-o anchetă de acest tip este "să se asigure că o crimă a fost comisă". "Aceasta poate părea evident, dar nu este întotdeauna", subliniază expertul citat, mai ales în context de război.

Pe timp de război, a ucide oameni poate fi legal: moartea unui soldat în luptă nu este considerată o crimă, dar dacă el este ucis după ce a fost rănit sau luat prizonier, atunci este o crimă.

Dacă soldaţi sunt ucişi într-o confruntare şi înhumaţi într-o groapă comună, nu este o crimă. Dar dacă "descoperiţi o familie, civili, într-o groapă comună, atunci probabil că este o crimă", explică expertul citat de AFP.

De îndată ce s-a stabilit că a fost comisă o crimă, următoarea sarcină, adeseori mult mai complexă, este de a stabili cine se face responsabil de aceasta. Crimele de război implică "multe straturi" de responsabilitate pe întreg lanţul de comandament şi "până la vârf", spune el.

Citeste si:

Motivul pentru care Pentagonul a declasificat imaginile cu drona...

În acest ultim caz - cel de la Bucea -, cel mai dificil este "de a avea acces la suspecţi", adaugă Philip Grant. Dacă investigaţiile ucrainene vor "indica responsabilitatea penală a lui Putin, va trebui pus mâna pe el", explică el. "Nu este un lucru uşor de făcut", dar "este posibil", apreciază expertul menţionat.

Nu există un termen de prescripţie pentru crimele de război. Pe lângă Putin, "există probabil sute de persoane în aparatul de securitate care ar putea să fie trase la răspundere la un moment dat, ca să nu mai vorbim de soldaţii din teren", mai spune directorul Trial, cu sediul la Geneva. AGERPRES.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe