Analiza: Sase tari sunt in pericol in cazul unei recesiuni globale. In ce situatie e Romania

Extinderea volumului comertului mondial cu marfuri si serviciile vor fi moderate de la + 3,8% in 2018 la + 3,6% in 2019. Cu toate acestea, exista riscuri considerabile (si probabil in crestere) pentru acest scenariu relativ nefavorabil, deoarece tensiunile comerciale la nivel mondial continua, iar cresterea incerta din Germania si Franta poate afecta performanta economica a intregii Europe. In acelasi timp, o crestere mai lenta decat cea proiectata in China ar putea afecta alte economii din Asia si din alte parti. Expertii atribuie o probabilitate combinata de 40% pentru scenariile descendente in care incetinirea globala, mai devreme sau mai tarziu, va fi mult mai accentuata decat in ​​scenariul de aterizare lenta.

Aceasta analiza scoate in evidenta economiile care, in opinia Euler Hermes, ar putea fi afectate cel mai mult de inasprirea brusca a conditiilor de finantare externe, de absenta unei ajustari adecvate a politicilor si/sau de pierderea cererii de export. Acesta indica, de asemenea, ca economiile mai vulnerabile ar trebui sa scada preturile materiilor prime in mod neasteptat.

Vulnerabilitatea 1: Finantarea externa

Ca punct de plecare, identificam acele economii cu un deficit de cont curent. O masura mai buna a vulnerabilitatii este stabilirea unui deficit de cont curent in contextul lichiditatii externe globale, a ratei datoriei publice si externe si a indicatorilor politici macroeconomici. Cele mai vulnerabile tari de-a lungul canalelor financiare sunt cele cu deficite mari ale contului curent, indicatori slabi de lichiditate externa globali, rate ridicate ale datoriei si indicatori de politica deja slabi. Pe de alta parte, tarile care dispun de tampoane suficiente in ceea ce priveste lichiditatile si datoriile externe si performantele strategice solide sunt mai bine pozitionate pentru a rezista la o intrerupere brusca a fluxurilor de finantare, chiar daca au un deficit extern relativ mare. Tabelul 1 arata economiile cu PIB mai mare de 20 de miliarde USD, care au avut un deficit al contului curent estimat de peste -4% din PIB in 2018.

Citeste si:

Șerban Huidu, în pericol de moarte de mai multe ori. Cum crede că...

Vulnerabilitatea 2: Comertul cu marfuri

Cel mai puternic efect este de-a lungul rutei comerciale. Comertul cu marfuri poate fi impartit in linii mari in comertul cu bunuri si comertul cu servicii. Aceasta sectiune va identifica tarile cu un PIB mai mare de 20 miliarde USD, care sunt mai vulnerabile la impactul incetinirii globale a comertului cu bunuri prelucrate. Exista, de asemenea, un comert considerabil si important cu servicii, in special cu turismul. Incasarile din servicii sunt luate in considerare de Euler Hermes si, prin urmare, se reflecta in capacitatea de a face fata unei recesiuni. Tabelul 2 identifica 45 de economii cu un PIB mai mare de 20 miliarde USD, precum si un raport ridicat al exporturilor de bunuri si servicii cu PIB (> 25%) si marfurile fabricate in totalul exporturilor de marfuri (> 50%), ca fiind cele mai expuse la o scadere globala. Este probabil ca aceste tari, inclusiv multe economii avansate, sa inregistreze o incetinire puternica (in raport cu ratele lor de crestere recente), in special in absenta politicilor de compensare. Unii dintre ei pot chiar sa observe o scadere a ratingului lor pe termen scurt ca urmare a cresterii riscului ciclic.

Citeste si:

Cum a înfometat Stalin Ucraina. Analiză Politico

Vulnerabilitatea 3: preturi bunuri

Potrivit unui comunicat remis 9am, in ceea ce priveste canalul preturilor, am impartit analiza vulnerabilitatii in doua subcanale: (a) preturile marfurilor non-petroliere si (b) preturile energiei.

Pretul marfurilor non-petroliere

Aici identificam acele economii care sunt vulnerabile la scaderea preturilor la marfurile non-petroliere. Perspectivele acestor preturi sunt incerte si in cadrul acestei categorii de marfuri exista subgrupe importante care ar putea lua rute divergente. Orice incetinire globala puternica va slabi cel mai probabil cererea de metale si de materii prime industriale. De asemenea, este posibil ca preturile relativ ridicate pentru multe marfuri in ultimii doi ani sa fi incurajat o oferta mai mare. Acest lucru ar putea contribui la presiuni de scadere a preturilor si la scaderea cererii de volum in cazul unei incetiniri globale in viitor. Alte sectoare, cum ar fi alimentele si bauturile, sunt mai putin influentate de ciclul economic.

Citeste si:

Economia mondială se îndreaptă către recesiune. 2023 aduce creșteri...

Pretul energiei

Se identifica 23 de producatori de energie si dependenta lor de exporturile de energie. In acest moment, Euler Hermes nu se asteapta la un colaps al preturilor la energie, desi s-au redus recent. Cu toate acestea, in cazul in care incetinirea globala se dovedeste a fi mai puternica decat prognoza curenta, preturile ar putea scadea in mod neasteptat. In acest caz, toti producatorii de energie ar suferi o decelerare a cresterii, iar unii probabil o recesiune. Cateva dintre acestia s-ar putea confrunta cu o scadere a ratingului lor pe termen scurt ca urmare a recesiunii ciclice.

Sumarizare

Vulnerabilitatile la o incetinire economica globala exista clar, iar aceasta analiza evidentiaza acele economii care ar putea fi afectate cel mai serios de o recesiune relativ puternica sau brusca, daca nu au politici corective adecvate. Rezumand pe cele trei canale principale si excluzand acele tari care se afla deja in categoria celor mai defavorizate tari (D4) in raportul Euler Hermes, am stabilit sase tari ca fiind "cele mai vulnerabile" la o incetinire globala: Argentina, Cipru, Turcia, Bahrain, Iordania si Tunisia (vezi tabelul 4). Mai mult, alte 12 tari au fost identificate ca fiind "mai vulnerabile" si ar necesita o monitorizare atenta in cazul in care incetinirea globala se va dovedi deosebit de puternica. Acest al doilea grup include cateva economii mai mari, cum ar fi Italia, Romania, Croatia, Africa de Sud, Algeria, Oman si Vietnam.

Citeste si:

Țări populare din care poți să recrutezi muncitori

Zona Euro: Cererea mai mare de imprumut de la IMM-uri in trimestrul 1 din 2019

In ultimii doi ani bancile au ajustat in mod favorabil standardele de credit pentru imprumuturile acordate persoanelor juridice. Desi se asteptau ca conditiile de creditare pentru imprumuturile acordate companiilor sa se consolideze, acestea au ramas in linii generale neschimbate in trimestrul 1 din 2019 (-1%). Companiile mari au beneficiat de o relaxare a conditiilor de creditare (-5%), in timp ce IMM-urile au inregistrat o usoara inasprire (+ 1%). In functie de tara, standardele de credit acordate companiilor s-au relaxat in Franta si Olanda, au ramas neschimbate in Spania si Italia, si s-au inrautatit in Germania. In ceea ce priveste cererea, bancile au observat o tendinta stabila in trimestrul I al anului 2019. Cererea a crescut pentru creditele acordate IMM-urilor si a ramas neschimbata in cazul imprumuturilor acordate intreprinderilor mari. Estimam ca deficitul de finantare a IMM-urilor ar putea ajunge la 3% din PIB in 2019 (sau 400 miliarde EUR) in cazul in care IMM-urile solicita ponderea creditelor pe care le considera relevante pentru activitatea viitoare.

Romania: Inflatia este in crestere, dar ratele dobanzilor raman neschimbate

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a mentinut rata dobanzii de politica monetara la 2,5%, chiar daca inflatia a crescut din luna februarie de la 3,8%, la 4% in martie si 4.1% in aprilie. Ingrijorarile exprimate la nivelul unor membri ai Consiliului de Administratie ai BNR cuprind o serie de riscuri ascendente pentru inflatia viitoare. Materializarea acestora indica o crestere substantiala a inflatiei prognozate pentru sfarsitul anului in curs de la 3% anterior la 4.2%. Rata somajului a ramas la un nivel istoric de doar 3,3% in luna martie, in timp ce cresterea salariilor (castigurile salariale medii nete) s-a accelerat la + 14% anual la martie 2019, de la + 13% in al 4-lea trimestru din 2018. In plus, moneda nationala, care a fost remarcabil de stabila in 2018, a scazut anul acesta (-2.1% fata de EUR YTD) pe fondul largirii deficitelor de cont curent, respectiv deficitului bugetar. Ne asteptam ca BNR sa incerce in continuare reducerea dezechilibrelor macroeconomice, mentinand un control ferm asupra lichiditatii pietei monetare, dar acest lucru este probabil sa fie insotit chiar si de majorarea ratei dobanzii in cursul acestui an.

„Intr-adevar, la nivelul tarilor din CEE inflatia in crestere (mai ales in Romania si Ungaria) a fost asociata si cu o crestere economica mult peste nivelul tarilor mai dezvoltare din Uniunea Europeana. Cu toate acestea, cresterea de 5.1% a Produsului Intern Brut din Romania pentru primul trimestru are atasata si deficitele cele mai ridicate enuntate mai sus. Acestea, potentate de anumite incertitudini la nivel politic si in lipsa masurilor de ajustare a dezechilibrelor care se completeze politica monetara se pot usor materializa in presiuni asupra cursului de schimb, ca supapa de reglare pe termen scurt”, spune Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes Romania.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe