Referendumul din Turcia in intrebari si raspunsuri

CE SE INTAMPLA SI DE CE CONTEAZA?

Turcii vor merge duminica la urne pentru a vota amendamentele constitutionale care ar urma sa transforme tara din democratie parlamentara intr-un sistem prezidentiale.

Pachetul supus la vot, care include 18 amendamente, este adus in fata cetatenilor pentru ca nu a obtinut sustinerea a doua treimi dintre membrii Parlamentului.

Propunerile de reforme au fost adoptate de Marea Adunare Nationala turca pe 16 ianuarie, cu o majoritate simpla, apoi aprobate de presedintele Recep Tayyip Erdogan.

Referendumul ar putea aduce cea mai importanta schimbare politica de la declararea Republicii Turce, in 1923.

Hotararea de care a dat dovada Erdogan pentru a organiza si promova referendumul l-a facut sa intre in conflict cu o serie de tari europene, care au anulat mitingurile electorale la care urmau sa ia parte ministrii sai pentru a convinge alegatorii din strainatate.

Daca noul sistem va fi aprobat, Erdogan va putea sa aiba inca doua mandate la presedintie, ceea ce ar insemna ca poate ramane la conducerea statului pana 2029. De asemenea, se va putea intoarce la conducerea formatiunii AKP, pe care l-a fondat si care beneficiaza de majoritate in Parlament.

Rolul de presedinte este, deocamdata, in mare parte ceremonial, avand o influenta limitata in luarea deciziilor politice. Insa prin forta personalitatii sale si loialitatea electoratului AKP si a parlamentarilor sai, Erdogan a reusit sa depaseasca limitele impuse de Constitutie. Daca pachetul supus la vot va fi acceptat, seful statului va deveni si mai puternic.

CE VOTEAZA OAMENII, MAI EXACT?

Cele 18 amendamente vizeaza in primul rand prerogativele puterii executive si legislative. Acestea includ:

Abolirea functiei de premier. Presedintele va numi cabinetul si va avea un numar de vicepresedinti. Parlamentul nu va mai monitoriza ministrii si nu va mai avea dreptul sa initieze motiuni de cenzura.
Presedintele nu va mai fi nevoit sa ramana neutru, ci va putea sa isi mentina afilierea politica. In prezent, presedintele trebuie sa se retraga din partid dupa alegeri.
Numarul membrilor Parlamentului creste de la 550 la 600, iar varsta minima este coborata la 18 ani.
Presedintele poate fi demis de Parlament. In prezent, el poate fi pus sub acuzare de Legislativ pentru tradare.
Tribunalele militare vor fi abolite.
Presedintele va putea numit patru din totalul de 13 judecatori ai celei mai inalte instante judiciare din tara.

CUM AFECTEAZA STAREA DE URGENTA REFERENDUMUL?

Atmosfera in care are loc referendumul este foarte dificila, in special pentru cei care se opun schimbarilor.

Citeste si:

Olaf Scholz: „Referendumurile nu vor schimba poziția Germaniei...

Starea de urgenta a fost decretata vara trecuta, dupa o tentativa esuata de lovitura de stat, in care 248 de oameni au fost ucisi si peste 1.400 au fost raniti. Regimul de la Ankara sustine ca lovitura de stat a fost orchestrata de sustinatorii lui Fethullah Gulen, un predicator care traieste in exil autoimpus in Statele Unite si care conduce o miscare numita ca Cemaat sau Hizmet. Gulen neaga acuzatiile.

Eliminarea presupusilor sustinatori ai lui Gulen din administratie, politie, armata, sistemul judiciar, invatamant si organizatii media a dus la concedierea sau arestarea a zeci de mii de oameni.

Oponentii lui Erdogan spun ca aceasta campanie nu ii mai vizeaza numai pe organizatorii loviturii de stat si s-a transformat in vanatoare de vrajitoare vizand opozitia politica.

In prezent, 152 de jurnalisti se afla in inchisoare in Turcia, potrivit partidelor de opozitie. In plus, o campanie vizand partidul pro-kurd HDP, de opozitie, a dus la arestarea a zeci de parlamentari, inclusiv a doi lideri.

Citeste si:

Danemarca, prima țară cu un partid condus de roboți

Turcia s-a confruntat si cu o serie de atacuri teroriste vizand Statul Islamic, dintre care cel mai recent atentatul de la clubul de noapte Reina, din noaptea de Revelion, soldat cu 39 de decese.

Atacurile comise de PKK, desemnata organizatie terorista, au continuat dupa prabusirea negocierilor de pace in iunie 2015.

In total, peste 500 de oameni au murit in atacuri islamiste si kurde in Turcia, din iulie 2015 pana in prezent.

Toate acestea au consolidat, pe de o parte, imaginea lui Erdogan de lider puternic, necesar intr-o perioada de criza, iar pe de alta au subminat sansele opozitiei de a organiza evenimente de campanie.

DE CE VOR VOTA UNII OAMENI DA?

Majoritatea celor care au aprobat schimbarile constitutionale in Parlament a constat in AKP si nationalisti, aliati ai partidului de guvernare.

Sustinatorii modificarilor afirma ca vor duce la o “Turcie puternica”, unde Executivul va avea puterea necesara pentru a promova dezvoltarea economica si a combate terorismul. Ei amintesc de haosul guvernelor de coalitie din anii ’90, macinate de diviziuni interne, ce au dus la recesiune economica si inflatie catastrofala.

Citeste si:

Psihologii dezvăluie 5 întrebări mai puțin plăcute pe care ți le...

De asemenea, ei cred ca un Executiv puternic, pe care il compara cu sistemele din Franta, Statele Unite sau Mexic, va putea face fata mai bine terorismului. Pentru ei, stabilitatea guvernarii AKP inseamna o garantie a sigurantei.

Un alt argument al celor care sustin modificarile este necesitatea de a evolua de la Constitutia actuala redactata in timpul regimului militar. Aceasta lege fundamentala invechita, din punctul lor de vedere, a dus la un “Executiv cu doua capete”, cu puteri care intra in conflict, ceea ce paralizeaza procesul de luare de deciziilor.

Potrivit lor, sistemul propus contine suficiente mecanisme pentru a preveni derapajele, cum ar fi capacitatea de demitere a presedintelui si de a convoca alegeri anticipate.

Dincolo de argumentele politice, Erdogan se poate baza pe sarmul si carisma sa, pentru a atrage alegatorii, care il considera un lider realist, capabil sa infrunte Occidentul. In plus, si-a construit imaginea de sustinator al saracilor, iar multi ii respecta pietatea si faptul ca incearca sa impuna valorile islamice.

DE CE VOR VOTA UNII NU?

Principalele doua partide de opozitie, CHP si HDP, precum si o coalitie de grupuri de stanga si prominoritati, au votat impotriva modificarilor Constitutiei.

Citeste si:

Răspunsul Oanei Roman la criticile Catincăi: Nimeni nu are dreptul...

Criticii spun ca sistemul prezidential va duce la un regim aproape dictatorial, condus de Erdogan. Ei invoca masurile luate de Guvern pentru a combate opozitia, precum si faptul ca presedintele pare extrem de sensibil la ceea ce percepte drept sfidare sau injurii, drept dovezi ale intolerantei sefului statului la critici.

Cei care se opun schimbarii atrag atentia ca Erdogan va putea, astfel, sa continue nestingherit epurarile din administratie, politie, armata, justitie si invatamant, precum si arestarile sistematice si hartuirea parlamentarilor de opozitie.

In plus, ei afirma ca referendumul are loc in conditii ostile, pentru ca oponentii sunt practic redusi la tacere in urma retinerii liderilor politici si jurnalistilor importanti.

Criticii avertizeaza si ca sistemul propus nu permite evitarea derapajelor, pentru ca Parlamentul nu va avea niciun control asupra Guvernului.

CINE VA CASTIGA ?

Cursa este foarte stransa si nimeni nu stie ce se va intampla. Rezultatul ar putea depinde de cei 10% dintre alegatori care se declara indecisi.

---

Despre autor: