Este deja un cliseu faptul ca fiecare aspect al vietii din Romania a fost acaparat de coruptie si nu este deloc surprinzator ca romanii nu sunt multumiti cu modul in care sunt guvernati, insa ceea ce este neasteptat este anduranta romanilor in fata adversitatii politice, noteaza Euronews.

Intr-o analiza, Euronews arata ca in Romania se dezvolta o cultura a protestului, una pasnica, diferita de cea din Occident, plina de umor, cu rezultate eficiente pe termen scurt.

Euronews arata ca prima miscare sociala reala a avut in perioada 2011-2012. Protestele anti-sistem de atunci au reprezentat momentul in care generatia tanara a devenit brusc interesata de politica, noteaza News.ro.

In timp ce aceste proteste sunt caracterizate de o baza demografica foarte variata a participantilor, opozitia din 2013 fata de proiectul de minerit Rosia Montana a dus la un sentimente de „unire” si a subliniat diferente fata de politica generatiilor precedente.

Astfel, evenimentele din 2013 au aratat influenta „strazii ca actor” in politica post-comunista si au marcat momentul in care a fost modelata identitatea colectiva a acestui grup.

Citeste si:
Cîțu: România va evita recesiunea, iar economia își va reveni
Florin Cîțu: România va evita...
Citeste si:
Tratament pentru cresterea parului
Tratament pentru cresterea...

Dupa protestele din 2013, au urmat cele din 2015, care au avut loc dupa tragedia din Colectiv. Protestele au consolidat perceptia unei lipse de reprezentare din partea actorilor politici traditionali. Pentru generatia tanara, miza protestelor a fost si sa arate ca sunt „diferiti” societatea traditionala, asociata adesea cu generatia parintilor, cu populatia din mediul rural sau cu electoratul traditional PSD, scrie Euronews, preluat de News.ro.

Euronews: Romanii si-au dezvoltat o cultura a protestului

Situatia actuala urmeaza, in mare linia acestei succesiuni de proteste antisistem care modeleaza, din ce in cel mai mult, o cultura romaneasca a protestului. Aceasta este inca in curs de dezvoltare si este, din multe puncte de vedere, diferita de cea din majoritatea tarilor occidentale, adica este mai putin conflictuala si foloseste cele mai recente instrumente pentru exprimarea nemultumirii, respectiv multe sloganuri si pancarte fluturate amintesc de mesajele de pe Facebook sau Twitter.

In strada, oamenii abordeaza cu umor a protestului – ironizeaza adversarii politici, in special pe presedintele PSD Liviu Dragnea, cu pancarte nostime, proiectii pe cladiri, manechine.

Protestele din Romania tind sa aiba mai multe elemente de distractie si sa puna mai mult acces pe retelele personale decat pe ideologie in sine. „Distractie placuta” isi spun adesea grupurile de oameni care trec unii pe langa altii in drum spre si dinspre proteste. Euronews noteaza ca nu este genul de expresie care se foloseste in mod obisnuit la un protest.

Acest aspect social al mobilizarii este consolidat de o societate civila moderna si activa si de initiative jurnalistice netraditionale, aparute in replica la o sete publica tot mai mare de informare. In acelasi timp, pluralismul de opinie nu pare sa aiba importanta la fel de mare ca cererile pentru o tara „civilizata”.

Protestele actuala demonstreaza si ca noua generatie rezoneaza puternic la mesaje care subliniaza fisura dintre modul in care a fost facuta pana acum politica in Romania si asteptarile actuale de a face parte dintr-o „societate europeana manierata”
, apreciaza Euronews.

Citeste si:
Viorica Dăncilă: „Eram premierul României, nu sluga lui Dragnea”
Viorica Dăncilă, despre...

Euronews face si o paralela intre actualul Executiv si Guvernul Grindeanu. Modul in care Guvernul Grindeanu a tratat opinia publica a infuriat si mai mult o parte a ei. La anuntarea Ordonantei, multe intrebari puse de jurnalisti au ramas fara raspuns din partea ministrului Justitiei, Florin Iordache. El a spus de 24 de ori „Alta intrebare”, ceea ce a transformat propozitia intr-unul dintre sloganurile strazii.

Intr-o alta conferinta de presa, ministrul Carmen Dan a publicat numele „instigatorilor”, adica mai multi parlamentari si jurnalisti care au vorbit despre proteste si despre Ordonanta.

Aceasta este o mare diferenta intre actualul cabinet si cel al lui Dacian Ciolos, care a fost apreciat pentru stilul calm de a guverna, amplificand si mai mult diviziunea dintre Romania „moderna” si cea „batrana”, noteaza Euronews. .

Deocamdata nu este clar daca aceasta reinviere a spiritului civil va duce la o dezvoltare a unei gandiri politice critice, similar celui al Generatiei ’68 din Europa Occidentala, scriu jurnalistii. La sase luni dupa ce Guvernul Ponta a demisionat, dupa tragedia de la Colectiv, PSD a castigat din nou alegerile locale, iar, dupa inca sase luni, a castigat si alegerile parlamentare.

Citeste si:
Condamnări în dosarul 10 august: 11 bărbați, condamnați cu suspendare
Condamnări în dosarul 10...

Aceasta memorie scurta poate duce la o radicalizare politica tot mai mare a unei parti mici din miscare, avand ca baza dezamagirea fata de lipsa unei schimbari structurale si fata de „naivitatea” majoritatii.

Dincolo de schimbarea culturala pe termen lung pe care aceasta generatie a lansat-o, este greu de intuit rezultatul acestei crize. Ultimii sase ani arata, insa, protestele sunt foarte eficiente in Romania pentru a aduce schimbari pe termen scurt, a concluzionat Euronews.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.