International7 August 201622:38

Lectura de 3 minute

Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la mitingul de duminica de la Istanbul ca va aproba reintroducerea pedepsei cu moartea, daca poporul cere acest lucru, relateaza Hurriyet.

“Daca Parlamentul accepta reintroducerea pedepsei cu moartea, voi accepta acest lucru”, i-a spus el multimii stranse la miting.

“Daca oamenii vor pedeapsa cu moartea, cred ca partidele politice vor accepta de asemenea acest lucru”, a adaugat seful statului.


El le-a multumit oamenilor ca s-au ridicat impotriva pucistilor, desi acestia aveau tancuri si avioane si a subliniat ca sustinatorii clericului de opozitie Fethullah Gulen. nu au luat in calcul oamenii.

Citeste si:
Turcia a lansat o ofensiva in nordul Siriei
Turcia a lansat o ofensiva in...

Erdogan a evocat valorile impuse de fondatorul Republicii Turce, Kemal Ataturk.

Mitingul se desfasoara sub drapelul unitatii, iar partidele de opozitie sunt de asemenea reprezentate.

„15 iulie a deschis usa pentru reconcilierea noastra”, a declarat liderul principalului partid de opozitie Kemal Kilicdaroglu. “Acum este o noua Turcie, dupa 15 iulie. Daca putem sa extindem aceasta putere, aceasta cultura a apropierii, vom putea sa le lasam copiilor nostri o Turcie mareata”, a adaugat el.

Circa un milion de turci s-au strans duminica la Istanbul, la apelul presedintelui Recep Tayyip Erdogan, pentru a denunta tentativa de lovitura de stat – o dovada de putere in fata criticilor occidentale fata de masurile de represiune de dupa puci.

Citeste si:
Zborurile București - Istanbul, suspendate de Tarom
Zborurile București -...

„Mitingul Democratiei si Martirilor”, organizat pe terenul Yenikapi, construit pe malul marii, in sudul peninsulei istorice a Istanbului, pune capat la trei saptamani de manifestatii nocturne organizate de sustinatorii lui Erdogan.

Majoritatea celor stransi la miting sunt sustinatori ai lui Erdogan. Ei au fluturat drapele turce si pancarte pe care scrie “Esti un dar al lui Dumnezeu, Erdogan”, sau “Ordona-ne sa murim si o vom face”.

„Suntem aici pentru a arata ca aceste steaguri nu vor cobori, apelul la rugaciune nu va fi redus la tacere, iar tara noastra nu va fi divizata”, a spus Haci Mehmet Haliloglu, in varsta de 46 de ani, un angajat din administratia locala care a venit din orasul Ordu, de pe malul Marii Negre.


“Este ceva dincolo de politica, este vorba fie de libertatea noastra, fie de moarte”, a adaugat barbatul cu un steag turc pe umeri si o sapca rosie pe cap.

„Triumful este al democratiei, pietele sunt ale oamenilor”, scria pe pliantele impartite inainte de mitingul de duminica. Sloganul a fost imprimat si pe drapele agatate de poduri si in cladirile din tara.

In noaptea de 15-16 iulie, o factiune din armata turca a incercat sa rastoarne regimul presedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au sustinut ca vor sa protejeze statul turc de influentele islamice pe care inceraca sa le introduca liderul de stat. Lovitura de stat a esuat dupa cateva ore, atunci cand sute de mii de sustinatori ai presedintelui au iesit in strada.

Circa 20.000 de persoane, printre care se numara peste 10.000 de soldati, au fost arestate de autoritati dupa tentativa esuata de lovitura de stat din 15 iulie, care a dus la lansarea unei campanii guvernamentale pentru eliminarea opozantilor presedintelui Recep Tayyip Erdogan din randul militarilor, politistilor, academicienilor, profesorilor, magistratilor, fuctionarilor publici si jurnalistilor.

Dintre cei arestati, circa 10.000 au fost pusi deja sub acuzare si asteapta sa fie adusi in fata instantei.

Epurarile in masa au fost criticate dur de Occident.

Turcia a anuntat ca a trimis deja doua cereri de extradare a lui Gulen, in timp ce Statele Unite afirma ca nu au primit nimic oficial in acest sens.

Washingtonul a cerut dovezi ale implicarii clericului in puci si a precizat ca procesul de extradare trebuie sa urmeze pasii prevazuti.

Anterior, Erdogan a amenintat ca va taia finantarea tuturor companiilor care au legaturi cu Gulen.

Recep Tayyip Erdogan si Fethullah Gulen au fost pentru o perioada lunga de timp aliati importanti, insa relatiile dintre cei doi sunt mai tensionate ca niciodata. Opozantii acuza chiar Partidul Justitie si Dezvoltare (AKP) pentru reusita infiltrare a gulenistilor in structurile de stat.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.