International12 Mai 201614:00

Lectura de 8 minute

Romania devine o zona geostrategica importanta prin gazduirea instalatiilor antibalistice NATO, prezentate de Alianta drept o forma de contracarare a amenintarilor din tari precum Iranul, dar nu este clar care va fi eficienta sistemului, care atrage si riscuri, fiind condamnat vehement de Rusia.

Elementele antiracheta din Romania, integrate in sistemul antibalistic NATO, sunt prezentate de Alianta Nord-Atlantica drept o forma de contracarare a amenintarilor balistice din tari precum Iranul si Coreea de Nord, dar Rusia denunta modificarea de catre Statele Unite a echilibrului geostrategic, amenintand cu masuri de retorsiune.

Avantajele sistemului antibalistic de la Deveselu

  • Romania devine o zona de importanta geostrategica prin gazduirea sistemelor antibalistice la Deveselu. Sistemul antiracheta va putea proteja Europa Centrala si de Sud-Est de amenintari balistice provenind din Orientul Mijlociu. Nu este clar in ce masura sistemul poate face fata unui atac masiv lansat din Rusia.
  • Romania devine unul din principalele puncte de aparare strategica pe flancul estic al Aliantei Nord-Atlantice.
  • Bucurestiul confirma, prin concretizarea acestui proiect, ca este un partener strategic de incredere al Washingtonului in cadrul Aliantei Nord-Atlantice.

Eventuale dezavantaje ale proiectului

Importanta geostrategica a sistemului antibalistic NATO comporta riscuri pentru Romania. Rusia a avertizat in mai multe randuri ca va lua masuri simetrice pentru contracararea elementelor antracheta din Romania si Polonia, scrie MEDIAFAX.

Nu este clar daca sistemul antibalistic instalat de NATO in Romania poate face fata unui atac masiv din partea Rusiei. Zilele trecute, analistul american George Friedman avertiza ca instalatia antiracheta din Romania are mai degraba un rol simbolic, intrucat nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei. "Apararea antiracheta in Europa a devenit mai degraba un simbol politic decat o arma propriu-zisa. Eu as spune ca, daca simbolurile politice conteaza, atunci instalatia (din Romania - n.red.) isi indeplineste functia, deoarece este greu sa fie preconizat scopul militar al sistemului. Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un numar redus de rachete care ar viza o suprafata mare. Ar fi ineficient impotriva Rusiei, daca aceasta tara ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depasit rapid printr-un numar relativ mic de rachete si ar fi total irelevant daca rusii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face", afirma George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor si al publicatiei Geopolitical Futures. "Iar daca alta putere nucleara ar decide sa lanseze un atac, probabil ar dispune de mai putine rachete, astfel ca sistemul ar putea fi eficient. Insa este neclar de ce o tara cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac si de ce ar viza Europa", subliniaza Friedman in articolul intitulat "Apararea antibalistica si realitatea", expertul ajungand la concluzia ca "instalatia antiracheta din Romania protejeaza Europa de Est de o amenintare foarte improbabila".

Agentia rusa Sputnik a preluat editorialul publicat de George Friedman in revista Geopolitical Futures sub titlul: "Bani cheltuiti bine? Sistemul antiracheta din Romania are doar rol «simbolic»".

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice in Romania si Polonia a fost de la inceput o sursa de tensiuni cu Moscova. Rusia considera ca sistemele militare sunt indreptate impotriva sa, desi Alianta Nord-Atlantica a dat asigurari ca sunt vizate capacitatile balistice ale unor tari precum Iranul si Coreea de Nord.

Citeste si:
Pandemia globală de coronavirus a ucis peste 75.000 de oameni
Pandemia globală de...

Elementele antibalistice din Romania afecteaza securitatea Rusiei, a reiterat miercuri Ministerul rus de Externe, avertizand Alianta Nord-Atlantica si Statele Unite ca este vorba de o decizie gresita si de o incalcare a Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF). "Instalarea elementelor antiracheta in Romania afecteaza interesele de securitate ale Rusiei", a transmis Ministerul rus de Externe. "Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice in Romania este gresita, existand riscul afectarii echilibrului strategic", a subliniat diplomatia rusa. "In plus, este vorba de o incalcare de catre Statele Unite a Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare", a reiterat Moscova.

Activarea sistemului antibalistic din Romania va permite apararea Europei de amenintarile unor tari ca Iranul, a argumentat Robert Bell, emisarul Pentagonului in Europa, reiterand pozitia Statelor Unite ca elementele antiracheta de la Deveselu nu sunt indreptate impotriva Rusiei. "Acum, NATO va avea capacitatile militare de a apara Europa", a declarat Robert Bell referindu-se la integrarea elementelor antibalistice de la Deveselu (judetul Olt) in sistemul antiracheta al Aliantei Nord-Atlantice. "Iranul continua sa suplimenteze capacitatile balistice, iar noi trebuie sa fim pregatiti. Sistemul antiracheta (din Romania - n.red.) nu este indreptat impotriva Rusiei", a subliniat Bell.

Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile sa contracareze sistemele antiracheta americane instalate de NATO in Romania si Polonia, a avertizat marti Serghei Karakaiev, seful Comandamentului fortelor strategice ruse. Rusia a inceput sa lucreze la imbunatatirea capacitatilor pentru depasirea sistemului antiracheta al Aliantei Nord-Atlantice, a spus Karakaiev. "S-a decis acest lucru in contextul in care Statele Unite nu se opresc dupa ce au obtinut si continua imbunatatirea sistemului de aparare antibalistica, inclusiv prin instalarea unor elemente in Europa. De aceea, acordam o atentie speciala optimizarii capacitatilor care sa permita depasirea sistemului antiracheta", a explicat Serghei Karakaiev. "Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depasi sistemul antiracheta NATO", a subliniat Karakaiev. "Fortele balistice ruse sunt capabile sa lanseze atacuri simultane din mai multe directii", a insistat oficialul militar rus. Seful Comandamentului fortelor strategice ruse a avertizat ca, pana in anul 2021, Rusia va avea un numar egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe si mobile.

Recent, Moscova a reiterat ca este "extrem de preocupata" de instalarea sistemelor antibalistice NATO in Romania si Polonia, afirmand ca sunt interzise prin Tratatul privind Fortele nucleare intermediare (INF) si avertizand ca Rusia va lua masuri pentru a se apara. "Suntem extrem de preocupati in legatura cu sistemele antiracheta americane instalate in Romania si in viitor in Polonia, care sunt interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare. In mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice in Europa are rolul contracararii Rusiei. Moscova intentioneaza sa ia toate masurile necesare pentru garantarea securitatii", a transmis recent Ministerul rus de Externe.

Citeste si:
Rusia testeaza noul vaccin impotriva coronavirusului pe animale
Rusia testeaza noul vaccin...

Statele Unite si NATO au explicat de mai multe ori ca elementele antiracheta instalate in Europa nu sunt indreptate impotriva Rusiei, avand rolul de a contracara amenintari provenind din tari care nu se conformeaza reglementarilor internationale, precum Iranul si Coreea de Nord.

Rusia a avertizat de mai multe ori ca elementele antiracheta care urmeaza sa fie instalate la Deveselu reprezinta incalcari ale Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF), cerand Romaniei si SUA sa constientizeze "responsabilitatea" montarii acestor sisteme si sa renunte la plan "cat nu este prea tarziu". In martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma ca sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu raza medie si lunga de actiune - sisteme interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemultumiri privind presupuse incalcari ale Tratatului de catre Rusia. Acordul Fortelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA si URSS in 1987 si intrat in vigoare pe 1 iunie 1988, obliga ambele parti sa distruga toate rachetele balistice si de croaziera cu raze de actiune cuprinse intre 500 si 5.500 de kilometri. Ca reactie la acuzatiile Moscovei, Presedintia Statelor Unite a comunicat in mai multe randuri ca sistemul american de aparare antiracheta care va fi amplasat in Romania nu incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF).

Insa presedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lasat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat ca Rusia va consolida capacitatile nucleare strategice ca reactie la sistemele antiracheta instalate de Statele Unite in Europa de Est, precizand ca armata rusa a dezvoltat armament care poate distruge orice instalatie antibalistica. "Rusia va lua masuri de retorsiune in sensul consolidarii capacitatilor fortelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antiracheta. Am spus de la inceput ca vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricaror instalatii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie. Potrivit liderului rus, pretextele conform carora sistemele antiracheta din Europa de Est ar viza amenintarile balistice din partea Iranului si Coreei de Nord ascund adevaratele intentii ale Statelor Unite, de a dobandi superioritate militara. "Adevaratul scop este neutralizarea potentialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei si al aliatilor ei", a subliniat Vladimir Putin.

Liderul de la Kremlin a atras atentia ca extinderea sistemului antiracheta al Statelor Unite in Europa de Est reprezinta o amenintare la adresa capacitatilor nucleare ruse, exprimand preocupare ca infrastructura ofensiva a NATO se apropie de frontierele ruse si evocand un scenariu "foarte periculos".

Citeste si:
Dan Negru, revoltat de carantinarea Țăndăreiului: „N-ați făcut...
Dan Negru, revoltat de...

Departamentul american al Apararii a anuntat in 2014 ca va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antiracheta pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandarilor de reconfigurare a dispozitivului de aparare. Michael Gilmore, director in cadrul Pentagonului responsabil de Teste operationale si evaluarea dispozitivelor de aparare, a recomandat Agentiei americane pentru Apararea Antiracheta reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, dupa o serie de teste esuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antiracheta va fi luata in functie de rezultate. Cele patru locatii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) si Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de aparare antibalistica opereaza cu interceptoare terestre (fixe si mobile) si maritime, capabile sa lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu raza scurta, medie si lunga de actiune inainte de a intra in spatiul aerian si in zona teritoriala a Statelor Unite. Cel putin 13 sisteme terestre de interceptare antiracheta exista pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) si Vandenberg (California). Pana in anul 2017, in vestul SUA vor exista in total 44 de rampe de interceptoare antiracheta.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu raza scurta si medie de actiune. In prezent, exista cel putin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patruland in Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmeaza sa fie utilizate in planul de creare a unui "scut antiracheta" NATO in Europa, scopul declarat fiind contracararea amenintarilor reprezentate de tari precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) au fost instalate la baza de la Deveselu (Romania) si vor fi montate si in Polonia. O alta componenta a scutului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Analiza realizata de MEDIAFAX.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.