Uniunea Europeana pare sa fie depasita de problema imigratiei extracomunitare, in contextul in care mii de oameni continua zilnic sa traverseze Marea Mediterana, situatia, care risca sa genereze efecte majore de ordin economic si social, atragand reactii diverse in spatiul comunitar.

Peste 2.000 de persoane s-au inecat in Marea Mediterana in cursul anului 2015, in incercarea de a ajunge in Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel putin 200 de oameni au murit in largul Libiei dupa scufundarea unui pescador la bordul caruia erau aproximativ 600 de imigranti. In ultima saptamana, Misiunea navala a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranti care riscau sa se inece in Marea Mediterana.

"Situatia este mai mult decat urgenta; este necesar un raspuns colectiv al Uniunii Europene" pentru a face fata sutelor de mii de imigranti care incearca sa ajunga in Europa, a declarat miercuri un purtator de cuvant al Comisiei Europene.

Potrivit Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati (UNHCR), aproximativ 250.000 de extracomunitari au ajuns in tari ale Uniunii Europene in primele sapte luni ale anului 2015, dintre care 124.000 in Grecia si 98.000 in Italia.

Comisia Europeana a aprobat luni 23 de programe multianuale in domeniul migratiei, in valoare de 2,4 miliarde de euro, in cadrul Fondului pentru Azil, Migratie si Integrare (AMIF) si Fondului pentru Securitate Interna (ISF), Romania urmand sa primeasca aproape 100 de milioane de euro, scrie MEDIAFAX.

Retail jobs

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

In luna mai, Comisia Europeana a propus un mecanism de "relocare" a imigrantilor, in scopul ajutarii Italiei si Greciei. Aceasta schema ar urma sa se aplice refugiatilor din Siria si Eritreea veniti in Italia si Grecia dupa 15 aprilie 2015 sau dupa aplicarea mecanismului. In total, 40.000 de refugiati ar urma sa fie transferati din Italia si Grecia in alte state membre ale Uniunii Europene. Tarile vor primi cate 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat. In cadrul schemei, Romania ar urma sa primeasca 1.023 de refugiati distribuiti din Italia, respectiv o cota de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane. Germania va avea o cota de 21,91% (5.258 de imigranti), Franta ar urma sa accepte 4.051 de refugiati (16,88%), in Spania ar urma sa mearga 2.573 de persoane (10,72%), iar in Ungaria 496 de extracomunitari (2,07%). Dintre cei 16.000 de imigranti distribuiti de Grecia, in Romania ar putea ajunge 682 (respectiv o cota de 4,26%), restul imigrantilor urmand sa fie distribuiti in alte 22 de tari.

In plus, Comisia Europeana propune acceptarea altor 20.000 de refugiati extracomunitari, pe parcursul a doi ani, in cadrul unui mecanism de oferire a protectiei internationale, la recomandarea Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati. Tarile care vor participa la aceasta schema vor primi in total 50 de milioane de euro in perioada 2015-2016. In cadrul acestui mecanism, Romania ar urma sa aiba, potrivit propunerii Comisiei Europene, o cota de 3,29%, respectiv 657 de refugiati. Alte 27 de tari vor participa la schema de transferare a imigrantilor.

Insa numeroase state europene - in principal Marea Britanie, Spania, Franta, Ungaria si Lituania - au exprimat preocupari in legatura cu propunerea Comisiei Europene privind distribuirea imigrantilor extracomunitari, situatie care risca sa blocheze ajungerea la un acord. Pentru a intra in vigoare, planul va trebui sa primeasca aprobarea Parlamentului European si a Consiliului European.

Premierul conservator al Marii Britanii, David Cameron, a anuntat ca tara sa nu va primi imigranti extracomunitari, argumentand ca Londra poate opta sa nu participe la aceasta initiativa a Uniunii Europene. Franta, Spania, Ungaria, Slovacia, Estonia si Lituania au exprimat preocupari privind propunerea Comisiei Europene.

Citeste si:
În Spania s-a deschis o sală specială pentru plâns. Care este...
În Spania s-a deschis o sală...

Rolandas Krisciunas, adjunctul ministrului lituanian de Externe, a apreciat ca planul Comisiei Europene trebuie sa fie aplicat in mod voluntar, fara a avea caracter obligatoriu. La randul sau, premierul Ungariei, Viktor Orban, a catalogat initiativa drept "nebunie".

Recent, seful diplomatiei britanice, Philip Hammond, avertiza ca imigrantii extracomunitari ameninta standardele de viata in Uniunea Europeana, explicand ca Blocul comunitar nu are capacitatea de a primi milioane de oameni aflati in cautarea unei noi vieti.

"Trebuie sa reusim sa rezolvam aceasta problema prin repatrierea persoanelor care nu au dreptul sa solicite azil", a declarat Hammond, referindu-se la criza imigrantilor din Orientul Mijlociu si Africa. "Reglementarile Uniunii Europene le permit imigrantilor sa fie destul de increzatori ca nu vor fi retrimisi in tarile de origine. Aceasta nu este o situatie sustenabila, pentru ca Europa nu se poate proteja, nu poate sa isi pastreze standardele de viata si structura sociala daca accepta milioane de imigranti din Africa", a argumentat Hammond.

In lipsa unor politici unitare la nivelul Uniunii Europene, statele membre au adoptat propriile masuri, multe fiind contestate de organizatiile pentru drepturile omului si pentru protectia refugiatilor.

Austria

Austria a primit 28.311 solicitari de azil in primele sase luni ale anului 2015, mai mult decat numarul total din anul 2014. Cancelarul Werner Faymann este de acord ca primirea refugiatilor constituie un drept fundamental, subliniind ca are obligatia morala si legala de a le oferi adapost. Problema este ca unii guvernatori ai regiunilor austriece refuza sa primeasca imigranti, astfel ca Guvernul central vrea modificarea Constitutiei in sensul posibilitatii de a impune deciziile centrale privind imigratia la nivel federal. Imigrantii extracomunitari sunt cazati in principal in tabara Traiskirchen, situata in apropiere de Viena. De aici, refugiatii sunt propusi spre transfer in cele noua landuri austriece. "Responsabilitatea este impartita intre cei zece actori decizionali - Guvernul central si autoritatile din cele noua landuri. Guvernul central isi indeplineste atributiile", a explicat un purtator de cuvant al Ministerului austriac de Interne.

Citeste si:
Trump, dupa presa a scris ca ar dori crocodili la frontiera...
Trump, dupa presa a scris ca...

Pe fondul intensificarii retoricii antiimigratie, popularitatea Partidului Libertatii (extrema-dreapta) este in crestere, in timp ce sustinerea pentru coalitia de centru-dreapta formata din Partidul Popular si social-democrati este in scadere. In contextul polemicilor privind imigratia, Slovacia s-a oferit sa primeasca temporar 500 de imigranti extracomunitari din Austria. Presedintele austriac, Heinz Fischer, a declarat insa ca ajutorul Slovaciei nu va rezolva problemele cu imigrantii, estimand ca, anul acesta, Austria asteapta 70.000 de solicitari de azil.

Belgia

Problema imigratiei ramane principala preocupare pentru cetatenii belgieni, conform unui sondaj de opinie prezentat la 1 august. Potrivit cifrelor oficiale, in anul 2014, in Belgia au fost primiti 27.000 de imigranti extracomunitari. Belgia este si o importanta tara de tranzit pentru extracomunitarii care se indreapta spre Marea Britanie. La inceputul lunii iulie, Guvernul de la Bruxelles a acceptat in Belgia 244 de refugiati, inclusiv membri ai etniei yazidi, care fugeau de conflictul din Siria.

Bulgaria

In iulie, Bulgaria a demarat lucrarile de prelungire a gardului metalic construit de-a lungul frontierei cu Turcia, pe o lungime de circa 150 de kilometri. Bulgaria este tara de tranzit pentru imigrantii care vin din Orientul Mijlociu si incearca sa ajunga in Europa Occidentala. Bulgaria a anuntat, in luna iunie, ca este dispusa sa accepte aproximativ 500 de refugiati, in cadrul planului Uniunii Europene de distribuire a extracomunitarilor.

Croatia

Guvernul Croatiei a acceptat, in iulie, sa gazduiasca 550 de refugiati si solicitanti de azil extracomunitari aflati in alte tari membre UE, in cadrul planului de distribuire a acestora la nivel european.

"Este vorba de un raspuns la o serie de catastrofe umanitare produse in Marea Mediterana si in contextul cresterii presiunilor asupra sistemului european, in special asupra Italiei si Greciei", argumenta ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici. Numarul refugiatilor aflati pe teritoriul Croatiei este de 2.600, potrivit celor mai recente date disponibile.

Republica Cipru

Republica Cipru, partea greaca a insulei din Marea Mediterana, a primit in ultimii ani 1.434 de imigranti provenind din Siria, tara care se confrunta cu un razboi civil. In plus, in R.Cipru sunt alti aproximativ 2.000 de extracomunitari, provenind din alte tari ale Orientului Mijlociu sau din nordul Africii.

Cehia

In primele sase luni ale anului 2015, autoritatile din Cehia au interceptat 3.018 imigranti clandestini, numarul fiind cu 50 la suta mai mare decat in aceeasi perioada a anului 2014. Aproximativ 100 de imigranti clandestini care risca sa fie deportati au organizat un miting de protest, marcat de violente, la inceputul lunii august, intr-un centru de detentie din nord-estul Cehiei.

Presedintele ceh, Milos Zeman, aprecia, intr-un interviu acordat ziarului Blesk, ca interventiile militare occidentale in Orientul Mijlociu au generat criza imigratiei ilegale in Europa, argumentand ca principala cauza a fluxului de refugiati este amplificarea terorismului islamist. "Actualul val de imigratie are drept cauze ideea absurda a Statelor Unite de a interveni militar in Irak sub pretextul gasirii armelor de distrugere in masa; dar nu s-a gasit nimic", afirma Zeman.

Danemarca

In anul 2014, numarul solicitarilor de azil in Danemarca s-a dublat, atingand nivelul de 14.815, comparativ cu 7.557 de cereri formulate in 2013. Conform unui raport al Serviciului danez pentru imigratie, in 2015 se va inregistra un nou record. Danemarca nu face parte din sistemul Uniunii Europene de justitie si afaceri interne, astfel ca nu va participa la planul Comisiei Europene de redistribuire a imigrantilor. Partidul Popular Danez (dreapta) a cerut Guvernului de la Copenhaga sa lanseze o campanie de informare prin care sa descurajeze venirea imigrantilor.

Estonia

Guvernul eston a anuntat recent ca va primi 150 de imigranti extracomunitari in urmatorii doi ani. Pe fondul polemicilor, ministrul eston de Interne, Margus Tsahkna, a explicat ca refugiatii nu vor ajunge toti in acelasi timp.

Finlanda

Guvernul de la Helsinki a anuntat in iulie ca va primi 792 de solicitanti de azil, aflati in Grecia si Italia, in urmatorii doi ani, in cadrul planului Uniunii Europene. In 2014, Finlanda a acceptat 1.300 de solicitanti de azil, iar anul acesta se estimeaza ca numarul refugiatilor veniti pe teritoriul finlandez va fi de 6.000-7.000.

Aproximativ 10.000 de persoane s-au adunat, la sfarsitul lunii iulie, in centrul orasului Helsinki pentru a protesta fata de populism, dupa o declaratie xenofoba facuta de un politician nationalist.

"Visez la o natiune puternica si curajoasa care sa invinga cosmarul multiculturalismului, un fenomen urat al zilele noastre", declarase parlamentarul Olli Immonen, membru al formatiunii nationaliste Adevaratii Finlandezi. In replica la declaratia controversata, circa 10.000 de persoane au manifestat la Helsinki. Protestatarii au denuntat atitudinea populista a politicienilor de extrema-dreapta, pledand pentru o Finlanda multiculturala.

Franta

Problema imigratiei si cea a riscului terorist islamist au amplificat dezbaterile politice in Franta, contribuind la ascensiunea partidului nationalist Frontul National (FN). Mii de imigranti extracomunitari sunt adunati de cateva saptamani la intrarea din Franta in tunelul care traverseaza Canalul Manecii, in zona Calais. Grupuri de sute de imigranti au incercat in mod repetat sa se agate de trenuri care circula spre Marea Britanie. Cel putin zece persoane au murit, iar autoritatile franceze par sa fie depasite de situatie. In acest context, Franta a anuntat ca asteapta sprijin "suplimentar" din partea Guvernului britanic in privinta crizei imigrantilor de la intrarea in Eurotunel. "Am cerut o mobilizare suplimentara din partea Marii Britanii in problema imigrantilor din zona Calais", a declarat recent ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, intr-un interviu acordat publicatiei La Croix.

Marea Britanie a promis ca va investi zece milioane de euro pentru consolidarea barierelor de securitate in jurul terminalului feroviar Coquelles, situat in apropiere de Calais.

Germania

Criza imigrantilor a accentuat tensiunile politice in Germania, unde anul acesta sunt asteptati peste 450.000 de extracomunitari, comparativ cu aproximativ 200.000 in 2014. Guvernul condus de Angela Merkel a acceptat recent sa ofere un million de euro autoritatilor regionale pentru a face fata fluxului de refugiati. Insa seful Guvernului landului Bavaria, Horst Seehofer (membru al Uniunii Crestin-Sociale), considera suma drept insuficienta, el propunand si masuri de limitare a numarului de refugiati veniti din Albania, Kosovo si Muntenegru. Anul trecut, Ministerul german de Interne a cerut statelor europene sa asume responsabilitati mai mari in privinta refugiatilor.

Grecia

Grecia, aflata intr-o situatie economica precara, este asaltata de mii de imigranti veniti din Orientul Mijlociu si din Africa. Potrivit Agentiei ONU pentru Refugiati, in cursul anului 2015, in Grecia au ajuns 155.000 de imigranti, aproape jumatate pe cale maritima. Comisia Europeana a propus un mecanism de "relocare" a imigrantilor, in scopul ajutarii Italiei si Greciei.

Organizatia Amnesty International a atras atentia ca eforturile Greciei de a oferi asistenta imigrantilor sunt ingreunate de planurile ineficiente, de folosirea inadecvata a fondurilor europene si de nivelul ridicat al somajului.

Asociatia Medici fara Frontiere a exprimat "preocupare" privind situatia de pe Insula Kos, unde au avut loc confruntari intre imigranti si fortele de ordine. Insula, o destinatie turistica populara, incearca sa faca fata celor aproximativ 7.000 de imigranti veniti in luna iulie. "Situatia ... a scapat de sub control. Exista riscul varsarii de sange", a avertizat guvernatorul Insulei Kos, Giorgos Kiritsis.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a atras atentia ca nu poate face fata numarului mare de refugiati, mai ales in contextul actualei crize economice.

Comisia Europeana a promis ca va analiza situatia si va oferi fonduri speciale Greciei.

Irlanda

Guvernul de la Dublin a fost de acord sa primeasca 1.100 de refugiati in urmatorii doi ani, inclusiv 600 provenind din Siria si Eritreea, in cadrul planului de distribuire a refugiatilor elaborat de Uniunea Europeana.

Italia

Teritoriul italian este prima destinatie a miilor de imigranti africani care traverseaza Marea Mediterana in incercarea de a ajunge in Europa. In primele sase luni ale anului 2015, cel putin 2.000 de imigranti s-au inecat in Marea Mediterana. In contextul fluxului masiv de imigranti, Italia a amenintat ca le va acorda imigrantilor clandestini vize temporare Schengen, care le vor permite sa patrunda pe teritoriul altor state UE, daca nu se ajunge la un acord echitabil cu privire la impartirea sarcinilor. Aproximativ 60.000 de persoane au sosit in sudul Italiei anul acesta, mult mai multe decat in aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit propunerilor Comisiei Europene, 24.000 de persoane urmeaza sa fie redistribuite din Italia catre alte tari.

Letonia

Sute de persoane au protestat pe 4 august in Letonia fata de hotararea Guvernului de a accepta 250 de solicitanti de azil in urmatorii doi ani, conform planului Comisiei Europene.

Lituania

Guvernul lituanian a stabilit in iunie sa accepte 250 de refugiati sirieni, la propunerea Uniunii Europene.

Luxemburg

Guvernul din Luxemburg a anuntat ca va primi 320 de refugiati extracomunitari, cu 20 mai putini decat propusese Comisia Europeana.

Malta

Teritoriul Maltei este una dintre primele destinatii pentru imigrantii care traverseaza Marea Mediterana. Malta transfera imigrantii in alte state membre UE, iar conform planului intocmit de Comisia Europeana, ar urma sa primeasca doar 74 de refugiati in 2015.

Marea Britanie

Tema imigratiei este una foarte sensibila in Marea Britanie, generand polemici referitoare la statutul tarii in cadrul Uniunii Europene. In contextul polemicilor pe tema imigratiei si a crizei economice europene, premierul conservator David Cameron a promis organizarea, pana la sfarsitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenta Marii Britanii la Uniunea Europeana. Guvernul de la Londra a cerut Frantei sa ia masuri suplimentare pentru blocarea miilor de extracomunitari care incearca sa ajunga in Marea Britanie prin Eurotunel.

Marea Britanie nu este parte a spatiului de libera circulatie Schengen si nu face parte in totalitate din sistemul comunitar de justitie si afaceri interne, astfel ca nu va primi refugiati in cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire.

Olanda

Guvernul olandez a acceptat sa primeasca 2.047 de solicitanti de azil extracomunitari in cadrul planului Uniunii Europene de distribuire a imigrantilor.

Polonia

Decizia Guvernului de la Varsovia de a accepta 2.000 de refugiati din Africa si Orientul Mijlociu a generat polemici ample. Janusz Piechocinski, liderul Partidului Taranist (PSL, parte a coalitiei), a denuntat lipsa consultarilor pe aceasta tema. Intrebat daca va sustine planul, Piechocinski, care este si vicepremier, a declarat ca primirea imigrantilor va fi "problematica".

Portugalia

Guvernul de la Lisabona a acceptat, in iulie, sa primeasca 1.309 refugiati extracomunitari, cu 247 mai putini decat propusese Comisia Europeana.

Romania

Romania ar urma sa primeasca 2.362 de imigranti extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeana in cadrul planului care prevede masuri de combatere a imigratiei pe Marea Mediterana si distribuirea refugiatilor in spatiul Uniunii Europene.

In cadrul schemei Comisiei Europene, Romania ar urma sa primeasca 1.023 de refugiati distribuiti din Italia, respectiv o cota de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane. Germania va avea o cota de 21,91% (5.258 de imigranti), Franta ar urma sa accepte 4.051 de refugiati (16,88%), iar in Spania ar urma sa mearga 2.573 de persoane (10,72%). Dintre cei 16.000 de imigranti distribuiti de Grecia, in Romania ar putea ajunge 682 (respectiv o cota de 4,26%), restul imigrantilor urmand sa fie distribuiti in alte 22 de tari.

In cadrul propunerii Comisiei Europene de acceptare a altor 20.000 de refugiati extracomunitari pe parcursul a doi ani, la recomandarea Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati, Romania ar urma sa aiba o cota de 3,29%, respectiv 657 de refugiati. Alte 27 de tari vor participa la schema de transferare a imigrantilor, Germania avand o cota de 15,43% (3.086 de imigranti), Franta de 11,87% (2.375), iar Spania de 7,75% (1.549).

Slovacia

In contextul inrautatirii conditiilor din tabara de refugiati Traiskirchen, situata in apropiere de Viena, Guvernul Slovaciei s-a oferit, in iulie, sa primeasca temporar 500 de solicitanti de azil aflati pe teritoriul Austriei. Primii 50 de extracomunitari au ajuns in Slovacia la sfarsitul lunii iulie, 200 vor veni in august, iar alti 250 in septembrie. Refugiatii sunt gazduiti intr-un centru special situat la 30 de kilometri de frontiera Austriei. Refugiatii care vor primi azil vor fi transferati din nou in Austria.

In cadrul planului Uniunii Europene, Guvernul de la Bratislava a anuntat ca va primi 100 de extracomunitari.

Slovenia

Guvernul de la Ljubljana va accepta 250 de extracomunitari, in cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire.

Spania

Guvernul de la Madrid a acceptat sa primeasca 1.300 de imigranti extracomunitari, in cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire a refugiatilor ajunsi in Grecia, Italia si Malta. Bruxellesul ceruse Spaniei sa primeasca 3.640 de refugiati.

Suedia

Guvernul de la Stockholm a promis ca va accepta 1.369 de refugiati redistribuiti din Italia, Grecia si Malta, mai multi cu 200 fata de propunerea Comisiei Europene.

Ungaria

Guvernul Ungariei a intensificat recent masurile antiimigratie, inclusiv prin construirea unui gard metalic la frontiera cu Serbia. Ungaria a primit, in primele sapte luni ale anului 2015, 110.000 de solicitari de azil.

Armata Ungariei a inceput, pe 13 iulie, lucrarile pentru construirea controversatului gard la frontiera cu Serbia, o masura luata de Guvernul Viktor Orban pentru oprirea imigratiei ilegale. Premierul Viktor Orban a anuntat construirea unui gard metalic cu inaltimea de patru metri de-a lungul intregii frontiere dintre Ungaria si Serbia, care are 175 de kilometri. Natiunile Unite, Uniunea Europeana si Serbia au criticat controversatul proiect, justificat de Guvernul ungar prin necesitatea opririi imigratiei. In iunie, Adam Mirkoczki, un parlamentar din cadrul formatiunii nationaliste Jobbik, considera justificat planul de construire a unui gard la frontiera dintre Ungaria si Serbia, cerand masuri suplimentare antiimigratie si la granitele cu Romania, Ucraina si Croatia.

Opozitia socialista a acuzat Guvernul ca incearca sa impinga valul de imigranti spre Occident prin construirea gardului de la frontiera cu Serbia.

Guvernul de la Belgrad a criticat vehement planul Ungariei de a construi un gard la frontiera cu Serbia, avertizand ca traficantii de persoane vor beneficia de acest proiect, majorand tarifele si creand noi rute de tranzit, inclusiv prin Romania. Ministrul sarb al Muncii, Aleksandr Vulin, a admis ca gardul pe care il va construi Ungaria probabil va reduce numarul de extracomunitari care trec prin Serbia, precizand insa ca traficantii de persoane vor gasi rapid rute alternative, prin Romania, Croatia, Bosnia-Hertegovina si Bulgaria. "Ma tem ca acest gard nu va face decat sa creasca tarifele percepute de traficantii de persoane, permitandu-le infractorilor sa castige mai mult si sa fie in mai mare siguranta", a declarat Vulin. "Ungaria transmite un mesaj gresit intregii lumi, Europei si imigrantilor, acela ca Serbia nu poate exercita influenta asupra vecinului nordic", a adaugat ministrul sarb al Muncii.

La sfarsitul lunii iulie, autoritatile ungare au transportat intr-un vagon care avea usile blocate zeci de imigranti extracomunitari, inclusiv copii, intr-un tren intercity, initiativa fiind criticata de adversarii Guvernului de dreapta de la Budapesta. Un vagon a fost adaugat unui tren intercity care a circulat pe 23 iulie pe ruta Pecs - Budapesta. Vagonul in care erau zeci de imigranti, inclusiv copii si femei, a avut usile blocate, pentru a se evita fuga extracomunitarilor. Pe geamurile vagonului era urmatorul mesaj: "Acest vagon circula cu usile inchise". Autoritatile ungare au explicat ca masura a avut rolul de a evita coborarea imigrantilor si disparitia acestora pe teritoriul Ungariei. Cel mai probabil, persoanele transportate in acest vagon special au fost imigranti extracomunitari depistati in sudul Ungariei si transferati la centre speciale din Budapesta. Comisia Europeana a cerut Ungariei sa primeasca 716 imigranti in cadrul planului de redistribuire, dar Guvernul Viktor Orban a anuntat ca nu va participa la aceasta schema.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

{* *}

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.