Doliu national: Bosnia, la 20 de ani de la masacrul de la Srebrenita

Sicriele a 136 de victime identificate ale masacrului din iulie 1995 urmeaza sa fie ingropate, cu aceasta ocazie, la cimitirul memorial. Aproximativ 50.000 de persoane, inclusiv numeroase rude ale victimelor si supravietuitori, sunt asteptate la Srebrenita. Pana in prezent 6.241 de victime, gasite si identificate, au fost inmormantate la memorialul din Srebrenita, in estul Bosniei, iar alte 230 in alte cimitire.

In urma cu 20 de ani, in iulie 1995, in timp ce regiunea era declarata "zona protejata" de catre ONU, aproximativ 8.000 de barbati si baieti musulmani au fost ucisi la Srebrenita de catre forte sarbe bosniece in cel mai atroce carnagiu care avea loc in Europa de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.

Razboiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995) s-a soldat cu 100.000 de morti si aproximativ doua milioane de refugiati, reprezentand aproape jumatate din populatia de la vremea respectiva.

O zi de doliu national este respectata sambata pe intregul teritoriu al Bosniei, care a fost impartit dupa conflict intre doua entitati, si anume una sarba, Republica Srpska (RS), si una croato-musulmana, legate prin institutii centrale slabe.

Numerosi reprezentanti straini, printre care si presedintele Statele Unite din perioada respectiva Bill Clinton - a carui administratie a fost arhitecta Acordurilor de Pace de la Dayton, care au pus capat conflictului bosniac -, urmeaza sa fie prezenti la Srebrenita. Clinton a participat, de asemenea, la marcarea a 10 ani de la masacru, scrie MEDIAFAX.

Presedintele sarb de la acea vreme, proeuropeanul Boris Tadici, a fost prezent si el in 2005, dar si in 2010, la marcarea a 15 ani de la carnagiu. In 2010, Parlamentul Serbiei a adoptat o declaratie cu privire la masacrul de la Srebrenita, fara sa foloseasca cuvantul "genocid". In 2013, actualul presedinte Tomislav Nikolici, a cerut "in genunchi ca Serbia sa fie iertata pentru crima comisa la Srebrenita", tot fara sa pronunte cuvantul.

Citeste si:

Musulmanii din România sărbătoresc Kurban Bayram. Ce semnifică...

Serbia, care refuza cu incapatanare sa accepte ca la Srebrenita a fost comis un genocid, urmeaza sa fie reprezentata sambata de catre premierul Aleksandar Vucici, un fost ultranationalist care s-a convertit intr-un proeuropean convins. Subiectul alimenteaza in continuare dezbateri pe scena politica internationala si ramane o problema care afecteaza relatiile dintre Serbia si Bosnia.

Rusia a opus miercuri un vor de veto unui proiect de rezolutie ONU care recunostea genocidul de la Srebrenita, o decizie salutata de catre Belgrad si deplansa de catre familiile victimelor, apreciind ca "face reconcilierea imposibila". Presedintele RS Milorad Dodik, care a catalogat recent genocidul de la Srebrenita drept o "minciuna", a multumit Rusiei, care a "impiedicat adoptarea unei rezolutii ce ar fi complicat situatia (din Bosnia) si ar fi adancit dezbinarea".

Citeste si:

Se schimbă cursul războiului? Israelul, acuzat de genocid de Africa...

Dupa 20 de ani de la masacrul de la Srebrenita, Bosnia, una dintre tarile cele mai sarace din Europa, este blocata de disensiuni si ramane in urma candidatilor la aderarea la Uniunea Europeana (UE).

Dupa o perioada de construire a unui stat viabil - cu forcepsul si sub presiunea comunitatii internationale - pe ruinele unui conflict sangeros, Bosnia nu a gasit o formula prin care sa-si uneasca poporul. Musulmanii (40%), sarbii (30%, crestini ortodocsi) si croatii (10%, crestini catolici), principalele comunitati din aceasta tara cu 3,8 milioane de locuitori, se privesc in continuare cu neincredere.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe