Studiul, condus de oameni de stiinta de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia, a implicat dresarea individuala a unor exemplare de albine intr-un labirint in forma ''Y'' unde acestea intalneau intre una si cinci tipuri de forme, precum patrat, diamant, cerc sau triunghi, colorate fie in albastru, fie in galben.

Pentru a gasi solutia corecta si a ajunge la recompensa, albinele trebuiau sa adauge o cifra in cazul in care formele intalnite erau albastre, iar in cazul culorii galbene, insectele trebuiau sa extraga o cifra.

Alegerea trebuia facuta prin patrunderea in tunelul corespunzator, iar la final albinele primeau fie o recompensa, sub forma unei bauturi indulcite, fie o ''pedeapsa'', respectiv o solutie amara, scrie Agerpres.

Albinele au facut initial aceste alegeri la intamplare, insa dupa circa o suta de incercari, care au durat in total pana la sapte ore, ele au ''spart'' codul si au aflat astfel ca nuanta albastra insemna ''plus unu'', iar cea galbena era echivalenta cu ''minus unu''.

Rata de succes de pana la 75%

Rata de succes a celor paisprezece albine participante la studiu a fost de pana la 75%.

''Descoperirea noastra sugereaza ca abilitatile cognitive numerice avansate ar putea fi mult mai raspandite in natura in randul vietuitoarelor non-umane decat s-a crezut anterior''
, a declarat Adrian Dyer, profesor asociat la Universitatea RMIT.

Cercetari anterioare au demonstrat ca primatele, pasarile, copiii mici si chiar paianjenii pot realiza calcule simple de adunare si scadere, iar in prezent albinele se alatura acestui grup performant.

Rezolvarea problemelor de matematica necesita doua niveluri de abilitati cognitive sofisticate, primul fiind acela de a tine cont de regulile de adunare si scadere utilizand memoria pe termen lung, iar al doilea de a manipula mental in acelasi timp un anumit set de numere cu ajutorul memoriei pe termen scurt.

Recunoasterea faptului ca albinele pot realiza aceste operatiuni cu ajutorul creierului lor de dimensiuni foarte mici si relativ simplu ar putea avea implicatii mult mai profunde. ''Daca matematica nu necesita un creier masiv, ar putea exista noi modalitati prin care sa incorporam interactiunile dintre regulile pe termen lung si memoria functionala in modele dedicate imbunatatirii invatarii rapide a problemelor noi de catre AI", a explicat Dyer referindu-se la sistemele de inteligenta artificiala.

Rezultatele studiului au fost publicate in revista stiintifica Science Advances.