O echipa de cercetatori din cadrul Massachusetts Institute of Technology, SUA, a reusit sa elimine simptomele asociate cu autismul la soareci. Rezultatul a fost obtinut prin modificarea comportamentului genei Shank 3, informeaza Descopera.

Efectul a fost obtinut prin declansarea unei gene din ADN-ul rozatoarelor si se spera ca acelasi efect ar putea fi obtinut si in cazul in care tratamentul ar fi aplicat pe subiecti umani, scrie MEDIAFAX.

Oamenii de stiinta americani au creat in laborator un soarece lipsit de activitatea genei Shank 3, despre care se stie ca nu apare in structura genetica a 1% dintre persoanele diagnosticate cu autism. Specialistii au aratat ca in momentul in care gena este repusa in functiune, cea mai mare parte dintre simptomele asociate cu autismul dispar. Experimentul realizat in cadrul MIT este cu atat mai important cu cat tehnica nou-inventata a putut fi folosita cu succes indiferent de varsta subiectilor.

Shank 3 este proteina care circula prin intermediul sinapselor, asigurand buna comunicare dintre neuroni. In momentul in care cercetatorii au creat soarecele fara aceasta gena, ei si-au dat seama ca celulele nervoase ale rozatoarei nu se dezvoltau in mod normal. Procesul avea loc indeosebi in zona cunoscuta sub denumirea de "striatum", responsabila pentru declansarea reflexelor la nivelul intregului organism.

Conform Decopera, soarecii folositi in cadrul experimentului prezentau simptome asociate cu autismul, precum starea de anxietate, repetarea compulsiva a sarcinilor sau retragerea sociala. Atunci cand au declansat activitatea genei, cercetatorii americani au aflat ca unele dintre aceste caracteristici au fost eliminate, dat fiind faptul ca subiectii au inceput sa interactioneze intre ei. Acest rezultat a fost obtinut dupa ce rozatoarelor le-a fost administrata o substanta folosita in mod normal pentru tratarea cancerului la san, Tamoxifen.

Metoda folosita in cazul tratarii soarecilor va trebui imbunatatita foarte mult, inainte de a fi aplicata in cazul subiectilor umani. In momentul de fata, se cunoaste faptul ca multe dintre fazele acestei stari patologice sunt similare atat la rozatoare, cat si la oameni. Prin urmare, oamenii de stiinta spera ca procedeul pe care l-au dezvoltat sa poata fi folosit intr-un viitor cat mai apropiat si pentru tratarea pacientilor care prezinta simptome asociate cu autismul.

Citeste si:
Balul Bucuriei 2023 a strâns 57.000 de euro, un nou record de...
Balul Bucuriei 2023 a strâns...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.