Potrivit estimarilor specialistilor, numarul limbilor vorbite pe Terra ar fi cuprins intre 3.000 si 7.000, iar unele dintre ele prezinta foarte putine asemanari cu altele. Astfel de diferente sunt adeseori atat de mari incat lingvistii au pus de multe ori sub semnul intrebarii existenta unor caracteristici care ar putea sa asigure o anumita legatura intre ele. In pofida acestei varietati, multi specialisti au continuat de-a lungul anilor sa incerce sa descopere o "limba universala", care ar permite tuturor oamenilor sa comunice intre ei, indiferent de tarile lor de origine.
Este posibil ca acest moment sa fi sosit deja, pentru ca, asa cum explica site-ul Arstechnica.com, cercetatorii de la MIT au descoperit faptul ca "toate limbile se autoorganizeaza intr-o astfel de maniera incat conceptele inrudite raman pe cat posibil apropiate in cadrul unei fraze, facand ca intelegerea globala sa fie mai usoara".
Richard Futrell, Kyle Mahowald si Edward Gibson, cercetatori la MIT, au incercat sa afle daca toate limbile au o organizare specifica, ce vizeaza "legarea" tuturor cuvintelor care au o relatie sintaxica apropiata. De exemplu, adjectivul "batran" apartine substantivului pe care il modifica, de exemplu, "domn", iar locul sau alaturat intr-o fraza permite creierului uman sa inteleaga mai bine conceptul respectiv, fara sa faca eforturi prea mari. Acest lucru inseamna, potrivit cercetatorilor americani, ca exista o predispozitie genetica in creierul uman, care l-a facut pe om sa pastreze o structura asemanatoare a limbajelor, indiferent de limba in care se exprima.
Analizand fraze din 37 de limbi diferite si maniera prin care acestea limiteaza spatiul ce separa cuvintele asociate intre ele, savantii de la MIT au reusit sa confirme ipoteza lor de baza. Intr-adevar, frazele aveau tendinta de a grupa conceptele, indiferent de limba utilizata. Altfel spus, asa cum afirma cunoscutul lingvist Noam Chomsky, exista "o gramatica universala" subadiacenta, care ar face legatura intre toate limbile din lume. Aceasta teorie a ramas insa controversata in comunitatea stiintifica, pana la acest studiu.
Universitățile vor decide singure modul în care își vor desfășura...
Studiul a luat insa in calcul doar 37 de limbi, care erau asociate intre ele prin radacini comune. Insa acest amanunt nu elimina posibilitatea ca noua cercetare sa devina o baza solida pentru studii viitoare, spune Jennifer Culbertson, profesor de lingvistica la Universitatea Edinburgh, intr-un comentariu publicat pe site-ul Arstechnica.com.
"Acest studiu reprezinta o sursa importanta de dovezi pentru formularea unor ipoteze mai largi care pot sa vizeze felul in care ordinea cuvintelor este determinata in limbile din lumea intreaga", a spus Jennifer Culbertson.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Românca Alina Sabău, antreprenoare în fashion de lux, va deschide un nou...
Sursa: retail.ro
-
Ideea simplă care digitalizează un domeniu blocat în timp | Cum funcționează...
Sursa: start-up.ro
-
Uneori prieteniile încheiate dor mai tare decât despărțirile romantice
Sursa: garbo.ro
-
Cum arăta Denise Rifai la începutul carierei sale în televiziune. Vedeta este...
Sursa: kudika.ro