Studiu: Relieful de pe Pluto, caracterizat prin munti inalti si o scoarta lipsita de cratere

Anuntul a fost facut miercuri de cercetatorii de la NASA, care coordoneaza misiunea sondei spatiale New Horizons. Acestea au fost primele rezultate stiintifice transmise de vehiculul spatial american care, dupa o calatorie de noua ani si jumatate si o distanta de 4,82 miliarde de kilometri, a ajuns, marti, la ora 11.49 GMT (14.49, ora Romaniei), la cea mai mica distanta de planeta pitica Pluto, 12.500 de kilometri.

New Horizons a iesit de pe orbita lui Pluto si exploreaza in prezent profunzimile Centurii Kuiper, o regiune aflata la limita exerioara a Sistemului Solar, dincolo de planeta Neptun. In acea regiune se afla cateva mii de corpuri ceresti asemanatoare lui Pluto, despre care oamenii de stiinta afirma ca reprezinta "ramasite" ale etapei initiale de formare a Sistemului Solar, care a avut loc in urma cu 4,6 miliarde de ani.

Cercetatorii nu stiu deocamdata felul in care pe Pluto s-au format munti atat de inalti - cel mai inalt avand altitudinea de aproape 3.350 de metri, fiind aproape la fel de inalt ca Muntii Stancosi Canadieni, scrie MEDIAFAX.

Un alt mister este motivul pentru care Pluto are o scoarta atat de tanara. Aceasta planeta pitica inghetata, care este mai mica decat Luna, ar trebui sa fie in mod normal presarata cu cratere de impact, in urma ciocnirilor sale cu numeroasele roci si stanci care se afla in Centura Kuiper.

In schimb, sonda New Horizons a dezvaluit faptul ca suprafata lui Pluto a fost cumva "reimprospatata", o activitate ce ar putea fi asociata cu prezenta unui ocean sub scoarta de gheata, a unor vulcani de gheata sau a altor fenomene geologice care genereaza caldura. Oamenii de stiinta americani sunt de parere ca muntii de pe Pluto s-au format cel mai probabil in urma cu cel mult 100 milioane de ani - o varsta extrem de redusa, in comparatie cu aceea a Sistemului Solar.

Citeste si:

Populația de urși din munții Pirinei a crescut considerabil în...

Primele fotografii realizate de sonda New Horizons, care acopera o suprafata de aproximativ 241 kilometri patrati din zona ecuatoriala a lui Pluto, i-au determinat pe oamenii de stiinta sa se intrebe daca nu cumva aceasta planeta pitica este inca activa din punct de vedere geologic.

"Pluto prezinta o diversitate atat de mare. Vedem atat de multe elemente noi si diferite. Nu exista nimic comparabil", a declarat Cathy Olkin, cercetatoare la Laboratorul de Fizica Aplicata din cadrul Universitatii Johns Hopkins din Statele Unite, care coordoneaza activitatea acestei misiuni spatiale.

O alta surpriza este Charon, principalul satelit natural al lui Pluto, despre care se credea ca este "mort" din punct de vedere geologic. In schimb, New Horizons a descoperit pe Charon vai, piscuri si canioane uriase - dovezi ale unei activitati geologice interne. "Charon pur si simplu ne-a uluit", a adaugat Cathy Olkin.

Citeste si:

Descoperire IMPRESIONANTA pe planeta Pluto

Sonda New Horizons, lansata de NASA in 2006, este destinata cercetarii planetei pitice Pluto, dar si corpurilor spatiale din Centura Kuiper, intr-o misiune fara precedent.

New Horizons a petrecut peste opt ore pe orbita lui Pluto dupa trecerea momentului in care s-a aflat la cea mai mica distanta de planeta pitica, pentru o serie de experimente stiintifice ce au vizat studierea atmosferei acesteia si realizarea de fotografii pe timp de noapte, folosind doar lumina reflectata de Charon, cel mai mare dintre satelitii sai naturali.

Primul semnal radio transmis de New Horizons a avut nevoie de patru ore si jumatate pentru a ajunge pe Terra, calatorind cu viteza luminii si parcurgand distanta de 4,88 miliarde de kilometri dintre Pluto si planeta noastra.

Pluto parcurge o rotatie completa in jurul Soarelui in 248 de ani, iar traiectoria sa este atat de neregulata incat produce modificari radicale de la un anotimp la altul.

Va fi nevoie de 16 luni pentru ca New Horizons sa transmita pe Terra toate datele si imaginile pe care le-a stocat la bordul sau in timpul apropierii sale de Pluto. La finalul acestui interval, sonda americana se va afla si mai departe de Terra, continuandu-si calatoria in Centura Kuiper, si ar putea sa primeasca o noua misiune - aceea de a studia unul dintre "verisorii" lui Pluto.

Citeste si:

4 metode eficiente care te vor ajuta să oprești durerile de dinți

"Intalnirea" dintre New Horizons si Pluto a completat misiunea de explorare a celor "noua planete clasice" din Sistemul Solar: odata cu survolarea lui Pluto, toate cele noua corpuri ceresti vor fi fost explorate cel putin o data de o sonda spatiala.

De la trecerea sondei Voyager 2 pe langa Neptun la sfarsitul anilor 1980, nicio planeta (clasica, pitica) nu a fost explorata de la o distanta atat de mica, asa cum o face sonda New Horizons.

Pana de curand, cele mai bune imagini cu Pluto au fost cele realizate de telescopul spatial Hubble. Insa acestea reprezentau o simpla succesiune de puncte, difuze, din care specialistii reuseau cu greu sa extraga date stiintifice valoroase.

Incepand din luna mai, acest lucru s-a schimbat, deoarece New Horizons s-a apropiat tot mai mult de Pluto si a inceput sa trimita spre Terra o serie de fotografii care au rezolutii considerabil mai bune decat cele ale imaginilor transmise de Hubble.

Citeste si:

Gheaţa de pe Terra se topeşte mai rapid în prezent decât la...

Imaginile trasmise in ultimele zile de sonda arata ca Pluto are o culoare naturala brun-rosiatica, generata de molecule de hidrocarburi care se formeaza in urma interactiunii metanului cu razele cosmice si cu particulele solare din atmosfera, dupa cum au explicat specialistii. De asemenea, recentele date obtinute de specialisti indica faptul ca Pluto are un diametru de 2.370 de kilometri, reprezentand 18,5% din cel al Pamantului, iar satelitul sau Charon are un diametru de 1.208 kilometri, 9,5% din cel al Terrei.

Pluto se afla in Centura Kuiper, o regiune de mini-planete si alte corpuri inghetate care orbiteaza Soarele dincolo de Neptun si despre care se crede ca sunt ramasite ale procesului de formare a Sistemului Solar, in urma cu 4,6 miliarde de ani. Este ultima dintre regiunile neexplorate ale Sistemului Solar.

De la descoperirea ei, in 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a ramas un mister pentru savanti, care se chinuie sa explice de ce o planeta cu o raza atat de mica ar putea exista dincolo de lumile uriase ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.

In 1992, astronomii au descoperit ca Pluto, situata la o distanta de Soare de 40 de ori mai mare decat cea dintre Terra si astru, nu era singura in departarile Sistemului Solar, iar din acest motiv Uniunea Astronomica Internationala (International Astronomical Union) a decis sa reevalueze definitia unei "planete".

In 2006, cu New Horizons deja lansata, Pluto si-a pierdut titlul de a noua planeta a Sistemului Solar, fiind clasata in categoria "planetelor pitice", deoarece nu a "curatat" spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite in Centura Kuiper.

Centura Kuiper este o regiune a Sistemului Solar similara centurii de asteroizi, dar mult mai mare ca aceasta si cuprinzand mult mai multe corpuri spatiale, formate din diferite tipuri de gheata. Centura Kuiper a fost denumita dupa Gerard Peter Kuiper (1905 - 1973), un astronom olandezo-american care a prezis si demonstrat existenta acestei centuri de materie a Sistemului Solar.

In afara de New Horizons, astronomii conteaza in anii viitori si pe sistemul de imagistica in infrarosu de la bordul succesorului lui Hubble, telescopul spatial James Webb - deocamdata programat pentru lansare in 2018, potrivit site-ului NASA -, pentru a realiza o serie de cercetari si mai detaliate, precum compozitia chimica de la suprafata lui Pluto si a satelitilor sai, dar si de la suprafata numerosilor asteroizi care se afla in Centura Kuiper.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe