Oamenii de stiinta elvetieni au utilizat electroencefalografia (EEG) pentru a masura activitatea cerebrala. Ei au descoperit in acest fel diferente considerabile intre utilizatorii de telefoane inteligente si persoanele care folosesc telefoane mobile "traditionale", precizeaza bbc.com.
Interpretand datele furnizate de EEG, autorii studiului au descoperit ca utilizatorii de telefoane inteligente au degete mult mai agile si o precizie tactila mult mai mare. Dintre cei 37 de voluntari care au participat la aceasta cercetare stiintifica, 26 au folosit telefoane inteligente cu ecrane tactile, iar 11 au utilizat telefoane mobile conventionale, scrie MEDIAFAX.
Electroencefalogramele au analizat semnalele electrice trimise intre creier si maini prin intermediul nervilor. Mai multi electrozi plasati pe scalpurile voluntarilor au inregistrat aceste schimburi electrice. Pe baza lor, cercetatorii au putut sa alcatuiasca o harta a tesuturilor cerebrale asociate fiecarei regiuni corporale. Rezultatele au evidentiat diferente notabile intre utilizatorii de telefoane inteligente si persoanele care folosesc telefoane mobile conventionale.
Voluntarii din prima categorie au prezentat o activitate cerebrala mai mare ca raspuns la atingerile mecanice executate de degetul mare, degetul aratator si degetul mijlociu. Acest lucru pare sa fie asociat cu frecventa cu care acele persoane folosesc functia "touchscreen" - cu cat aceasta era folosita cu o frecventa mai mare, cu atat activitatea cerebrala inregistrata prin EEG era mai intensa.
Autorii acestui studiu spun ca descoperirea lor are sens, deoarece creierul uman este "maleabil" si poate fi modificat prin anumite experiente. De exemplu, in cazul violonistilor, zona cerebrala asociata degetelor folosite in timpul cantatului la instrumentele muzicale din aceasta gama este mult mai mare decat in cazul oamenilor care nu sunt muzicieni. Cercetatorii elvetieni considera ca acest lucru ar fi valabil si in cazul telefoanelor inteligente - folosirea lor repetata modifica creierul uman.
Analiză făcută din birou. Un salariu de 1.400 de lei, suficient...
Studiul a fost coordonat de cercetatorul Arko Ghosh si a fost publicat in revista Current Biology.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Românca Alina Sabău, antreprenoare în fashion de lux, va deschide un nou...
Sursa: retail.ro
-
Ideea simplă care digitalizează un domeniu blocat în timp | Cum funcționează...
Sursa: start-up.ro
-
Uneori prieteniile încheiate dor mai tare decât despărțirile romantice
Sursa: garbo.ro
-
Cum arăta Denise Rifai la începutul carierei sale în televiziune. Vedeta este...
Sursa: kudika.ro