Incredibil10 Ianuarie 2014

Lectura de 2 minute

Cercetatorii australieni si canadieni au identificat tulpina bacteriana a holerei, o boala vinovata de declansarea unei pandemii care a facut milioane de victime in secolul al XIX-lea, dupa ce au reusit pentru prima data sa secventieze genomul acestui patogen.

Lucrand pe o portiune bine conservata a intestinului uneia dintre victime, oamenii de stiinta au reusiy sa descifreze misterul acestei bacterii care continua sa faca ravagii si in zilele noastre in tarile sarace. Studiul lor a fost publicat miercuri in prestigioasa revista medicala americana New England Journal of Medicine.

Descoperirea este considerata foarte importanta, deoarece, pana in prezent, cercetatorii nu reusisera sa identifice primele tulpini ale bacteriei Vibrio cholerae, un patogen care se dezvolta in apa, scrie MEDIAFAX.

Cercetatorii au putut astfel sa confirme primul dintre cele doua tipuri de holera, considerat "clasic" si care s-a facut vinovat probabil ce declansarea a cinci dintre cele mai grave sapte epidemii din secolul al XIX-lea. Aproape toate au inceput in Golful Bengal.

"Intelegerea evolutiei unei maladii infectioase prezinta un potential urias pentru intelegerea epidemiologiei sale", a felului in care aceasta evolueaza in timp si a factorilor care ii favorizeaza transmiterea intre oameni", a explicat medicul Hendrik Poinar, profesor de genetica si director al Centrului de studii asupra ADN-urilor stravechi de la Universitatea McMaster din Canada, unul dintre autorii studiului.

Citeste si:
10+ trucuri de fericire sustinute de stiinta
Nu le poti dezminti: 10+...

Originea bacteriei vinovate de aparitia holerei a ramas multa vreme un mister, intrucat cercetatorii nu puteau sa examineze esantioane vechi. Acest patogen se ascunde in intestinele victimelor si nu ajunge niciodata in dinti si oase. Din acest motiv, nu exista aproape niciodata resturi de ADN ale bacteriei.

Pentru acest studiu, geneticienii au avut acces la o colectie de tesuturi umane conservate intr-un muzeu de istorie medicala infiintata de College of Physicians din Philadelphia in 1858, dupa ce acest oras american se confruntase cu o epidemie de holera cu cativa ani inainte.

ADN-ul bacteriei utilizate in acest studiu a fost extras din intestinul unui barbat mort de holera in 1849.

Savantii au putut astfel sa determine ca aceasta tulpina de bacterie, denumita "clasica", si cea de-a doua tulpina, denumita El Tor, au coexistat la oameni si in apele estuare timp de multe secole sau chiar multe milenii, inainte de declansarea pandemiilor din secolul al XIX-lea.

Citeste si:
Aventura, natura si mister: 15+ cele mai ciudate lucruri gasite de...
Aventura, natura si mister:...



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.