O varianta a genei IRF4, care face parte din sistemul imunitar si este responsabila pentru faptul ca oamenii se nasc cu pistrui, par negru si ochi albastri, a fost descoperita de cercetatorii din Islanda.

Denumita "gena Pierce Brosnan", dupa actorul cu semnalmentele de care este responsabila, aceasta actioneaza ca un "intrerupator" ce regleaza cantitatea de melanina de la suprafata celulelor pielii, pigment care protejeaza de razele ultraviolete si de arsurile solare.

Varianta genei IRF4 reduce cantitatea de melanina care ajunge la celulele pielii, denumite keratinocite, si duce la aparitia pistruilor, dar nu se cunoaste inca explicatia precisa a fenomenului, se arata in studiul cercetatorilor islandezi, publicat in revista Cell.

Studiul, efectuat pe 2.230 de persoane din Islanda, a urmarit variatiile genei IRF4, care face parte din sistemul imunitar si produce o proteina care combate virusurile si bacteriile daunatoare, scrie MEDIAFAX.

Cercetatorii au stabilit o legatura directa intre acest tip de gena si sensibilitatea la lumina, parul inchis la culoare, ochii albastri si aparitia pistruilor.

Cu cat oamenii se afla mai departe de ecuator, cu atat cantitatea de melanina prezenta in piele, par si ochi se reduce. Persoanele cu deficit de melanina sunt mai sensibile la lumina, dar, pe de alta parte, absorb mai usor lumina solara, ce sporeste productia de vitamina D3, un nutrient important pentru sanatatea oaselor.

"Acest studiu explica o traiectorie moleculara complexa, care permite cercetarea mai profunda a bolilor de piele, precum melanoamele, cauzate de interactiunea dintre susceptibilitatea genetica si factorii de mediu", a declarat Dan Kastner, directorul stiintific al Institutului national de cercetare a genomului uman din Bethesda, Washington.

"Studierea genomului uman (...) a dat la iveala numeroase variante ale acestuia, asociate cu trasaturile umane si cea mai mare parte a variantelor se regasesc in partile codate ale non-proteinelor din genom. (...) Acesta este unul dintre putinele cazuri in care oamenii de stiinta au reusit sa asocieze o varianta in partea necodata a genomului cu un mecanism functional", a precizat William Pavan, coautor al studiului si cercetator la Departamentul de cercetare a bolilor genetice.

Citeste si:
Misteriosul sarcofag de plumb descoperit în catedrala Notre-Dame va...
Misteriosul sarcofag de plumb...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.