Studiu: Stramosii omului apartineau unei singure specii

Spre deosebire de alte fosile cunoscute din categoria "Homo", acest craniu, bine conservat, descoperit la Dmanisi, in Georgia, contine o mica cutie craniana, o fata lunga si dinti mari, precizeaza cercetatorii, mentionand faptul ca este vorba de cel mai vechi stramos al omului descoperit in afara continentului african, scrie MEDIAFAX.

Diversele linii genetice la care se refera paleobiologia, precum Homo habilis, Homo rudolfensis si Homo erectus, nu difereau de fapt, potrivit autorilor acestui studiu, decat prin aspectul lor fizic. Falca apartinand craniului din Dmanisi a fost gasita cu cinci ani inainte de restul craniului, cel mai mare descoperit vreodata in situl Dmanisi, fapt care i-a facut pe cercetatori sa afirme ca este vorba de craniul unui exemplar de sex masculin.

In acelasi sit, oamenii de stiinta au descoperit alte patru cranii de hominizi, ca si diverse fosile de animale si plante fosilizate, dar si cateva instrumente din piatra. Fapt fara precedent, aceste vestigii se gasesc in acelasi loc si dateaza din aceeasi perioada, ceea ce a permis compararea trasaturilor fizice ale mai multor stramosi ai omului modern care a coexistat.

"Starea lor de conservare este exceptionala, fapt care face ca numeroase aspecte necunoscute ale scheletelor de hominizi pot fi studiate in premiera pentru mai multi indivizi", a explicat intr-o conferinta de presa David Lordkipanidze, directorul Muzeului National din Tbilisi.

"Daca fosila cutiei craniene si aceea a fetei din acel craniu ar fi fost gasite separat si in locuri diferite in Africa, ele ar fi putut fi atribuite unor specii diferite, pentru ca acel craniu este singurul descoperit pana in prezent care reuneste astfel de caracteristici", a subliniat Christoph Zollikofer de la Institutul de Antropologie din Zürich, coautor al acestui studiu, publicat in revista americana Science.

In afara de marimea mica a creierului - aproximativ o treime din cel al omului modern -, craniul descoperit avea o fata mare, protuberanta, un maxilar puternic cu dinti lungi si arcade pronuntate.

Citeste si:

Oana Roman, cuvinte dure la adresa lui ÎPS Teodosie! Ce a enervat-o...

Fosilele din Dmanisi si diversele lor caracteristici morfologice au fost comparate intre ele si cu cele ale altor fosile de hominizi gasite in Africa, datand din urma cu 2,4 milioane de ani, si cu altele descoperite in Asia si in Europa, cu vechimi cuprinse intre 1,2 milioane de ani si 1,8 milioane de ani, au precizat paleontologii.

"Variatiile morfologice dintre specimenele de la Dmanisi nu le depasesc pe cele detectate la populatiile moderne din specia noastra sau in randul cimpanzeilor", a subliniat profesorul Zollikofer.

"Intrucat am constatat ca exista un tip si o gama de variatii asemanatoare in cazul fosilelor de hominizi africani, ar fi rezonabil sa credem ca a existat doar o singura specie in acele perioade in Africa", a continuat el. "Si, pentru ca hominizii din Dmanisi seamana mult cu cei din Africa si mai ales cu primii care s-au desprins din australopitec - celebra Lucy -, putem sa spunem ca apartin cu totii unei singure specii", a adaugat acelasi profesor.

Citeste si:

Testoase cu o lungime de doi metri traiau in Europa acum 2 mil. ani

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe