Tribuna identitatilor de microbist

Desi bucuriile si necazurile se traiesc in aparenta in mod similar, suporterii principalelor echipe de fotbal din Romania au trasaturi care-i deosebesc pe alocuri esential pe unii de ceilalti. "Cotidianul" vi-i prezinta pe cei romantici, pragmatici sau patrioti locali si va spune ce-i mina pe fiecare in lupta.

Suporteri de conjunctura

"Atit Steaua, cit si Dinamo au o componenta importanta a suporterilor rezultata din performanta celor doua echipe, fapt pentru care au o mare fluctuatie de suporteri: sint conjuncturali, de performanta, nu participa la organizatiile sindicale ale suporterilor. Sint, intr-un limbaj popular, suporteri de televizor", traseaza sociologul Marius Pieleanu in citeva linii imaginea suporterilor principalelor doua rivale din campionatul intern.

"Rapid si Craiova au, in schimb, suporteri de stadion, care sint prezenti meci de meci in tribune", contrabalanseaza acesta atunci cind vine vorba despre alte echipe de pe prima scena. Si unii si altii sint insa "sectarizati" intr-o proportie mult prea mare, afirma jurnalistul Traian Ungureanu. "Suporterii de profesie dau grosul publicului activ, publicul larg calatorind prea putin. Cei care insotesc echipele favorite in deplasari sint, in majoritatea lor, membri ai galeriei profesioniste", spune acesta.

Tineretul sustine pragmatic

La Rapid si Craiova, virsta medie a suporterilor este mai ridicata, spre deosebire de cea a fanilor celorlalte doua echipe bucurestene de referinta, "undeva inspre virsta a doua si a treia", observa acelasi Pieleanu. "Acestia au venit cu un anumit tip de traditie a transferului de simpatie, dragostea de echipa transferindu-se din tata in fiu", completeaza sociologul. In contrapartida, Steaua si Dinamo au multi suporteri cu virste pina in 25-30 de ani, "care au crescut si au invatat fotbal in performantele celor doua din anii ’80".

Scoala triaza simpatiile

Cind vine vorba despre educatie, Pieleanu observa ca suporterii cu un nivel superior de educatie sint mai degraba apropiati fata de Poli Timisoara, Craiova sau Rapid, decit de Dinamo si Steaua. "Acestia stiu implicit ca acestea din urma au fost sprijinite de-a lungul vremii de structuri opresive si au de cele mai multe ori o reactie de respingere fata de ele", comenteaza sociologul. In privinta nucleului dur al galeriilor bucurestene, sociologul bihorean Adrian Hatos traseaza contururi mai precise: "Tineri, barbati, care provin din familii cu statut social destul de scazut si cu un mare potential de delincventa. Cei din nucleul dur transforma viata de suporter intr-un fel de cariera: ei incearca prin participarea in timpul si in afara meciurilor in jurul echipei sa-si insuseasca anumite resurse simbolice pentru a le folosi in viata".

Tribune fara mijlocasi

Ca si caracteristica generala, Traian Ungureanu gaseste ca publicul de fotbal nu e foarte ramificat social. "Nu atinge clasa de mijloc, nucleul normal al societatii. Tribunele sint stapinite cu usurinta de suporteri recoltati din lumpenul cartierelor mizere", spune autorul "Manifestului fotbalist". "Cu exceptia discutabila a publicului timisorean si a celui clujean, spectatorul roman de fotbal s-a declasat. Nu mai e loc in tribune pentru tatii care isi duc de mina copiii la meciurile echipei de familie. Fotbalul a fost in intregime capturat de un subunivers etic si infractional", incheie Ungureanu.

Harta parti-pris-urilor

"In Bucuresti, numarul suporterilor celor trei echipe este relativ egal", sustine Pieleanu, care adauga faptul ca suporterii lui Dinamo si in special ai Stelei prevaleaza in provincie. Astfel, potrivit acestuia, cele doua formatii fac recrutare de suporteri din zone in care nu exista performanta in fotbal si unde nu exista echipe din Liga 1 care sa reprezinte zona: nordul Olteniei, sudul si mijlocul Moldovei, Dobrogea, inclusiv Constanta, Muntenia (exceptind ariile riverane Bucurestiului), Sibiul, Brasovul (acestea doua spre Steaua, mai ales).

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe