Desi chinezii au acaparat toate resursele africane posibile intr-o maniera „hard" , indienii incearca sa-si mentina varianta de politica africana „soft"

Cu mai vechi legaturi in Africa, India a pierdut in deceniul trecut initiativa pe continent in fata galopului Chinei. Recentul turneu african al ministrului de externe Pranab Mukherjee masoara distanta dintre tipul si volumul investitiilor chineze in Africa si cele indiene.

Mahatma Ghandi a trait o vreme in Africa de Sud, iar India a inspirat lupta africana pentru decolonizare si a sustinut impotrivirea la apartheid. Acum Nigeria este al doilea furnizor de petrol al Indiei, careia ii asigura 20% din consum. Dar ultimul premier indian care a vizitat Abuja a fost Jawaharlal Nehru, in 1962.

Hard power

in deceniul noua, India a pierdut Africa din atentie. New Delhi si-a recentrat resursele diplomatice de pe continentul african pe Israel, noile republici ex-sovietice central-asiatice, Europa si America de Nord. Schimburile Chinei cu Africa au crescut insa in acelasi deceniu cu 700%, pana la 55 miliarde in 2006 - cu bataie spre 100 miliarde in 2020.

Initial, China vindea statelor africane mai ales armament, dar continentul negru este acum al treilea partener comercial al Beijingului. Cresterea economiei chineze se bazeaza pe titei din Algeria, Angola, Ciad, Guineea Ecuatoriala, Gabon, Nigeria sau Sudan - ale carui resurse de petrol Beijingul le si controleaza, la schimb cu un sprijin politic esential pentru regimul autoritar de la Khartoum.

Capitaluri chineze sunt investite in drumuri si cai ferate, terminale portuare si instalatii petrochimice: doar pentru urmatorii trei ani, China a promis Africii circa 20 miliarde dolari, ca ajutoare de dezvoltare si finantare a comertului. China are 900 de proiecte in Africa, unde opereaza 800 de companii chinezesti, alaturi de care Beijingul a trimis 16.000 de doctori, a oferit 20.000 de burse studentilor africani si a scolit 17.000 de specialisti locali.

Cu toate acestea, strategia chineza pe continentul negru - centrata, mercantil, pe extragerea si importul de resurse naturale si exportul de bunuri ieftin manufacturate -
este denuntata de tot mai multi lideri africani. Presedintele sud-african a calificat-o drept "neocolonialista".

Investitiile Chinei in Zimbabwe folosesc mai mult mana de lucru chineza - adesea din inchisori, zice-se. Apropiati unor lideri nepopulari ai continentului, chinezii din Africa trezesc deja chiar revolte populare: de pilda, in Zambia, unde cei 30.000 de chinezi din Lusaka au acaparat cele mai bune joburi din capitala.

Soft power

Cu toata inmultirea criticilor, influenta Chinei in Africa este solida: diplomatia de la Beijing se ajuta de prezenta companiilor chineze ca si de stat. India este reprezentata in Africa insa mai ales de companii private, mai greu de coordonat.

Schimburile indo-africane au fost in 1991 de 914 milioane dolari, ca sa creasca in 2004 la noua miliarde dolari. E drept, ONGC, compania petroliera de stat a Indiei, are bune acorduri cu Angola, Nigeria si Sudanul - caruia i-a platit 720 milioane de dolari pentru 25% din zacamantul Upper Nile.

India are insa doar cinci ambasade pentru 15 de state central si vest-africane. New Delhi si-a promis o noua ofensiva diplomatica macar in zona Africii de Vest si a Golfului Guineii, unde sunt concentrate 70% din resursele petrolifere africane - adica din cele 8% din totalul mondial.

in 2004, India a acordat credite de 500 milioane de dolari pentru Burkina Faso, Ciad, Coasta de Fildes, Ghana, Guineea-Bissau, Gui­neea Ecuatoriala, Mali si Senegal - impreuna cu care a creat initiativa TEAM-9. Iar New Delhi va organiza anul viitor un forum african, unde sunt asteptati 15 emisari reprezentativi ai continentului - e drept, la doi ani dupa summitul sino-african de la Beijing, unde au venit 50 de lideri africani.

Strategia Indiei de apropiere a statelor africane difera de a Chinei: investitiile in exploatare sunt insotite de transfer tehnologic si de construire a capacitatilor locale; statele-gazda au cote mari in proiectele indiene si se angajeaza local.

Bunele intentii indiene sunt insa coplesite de sumele pe care le pun pe masa chinezii: India a incercat sa obtina 50% dintr-un zacamant petrolifer din Angola oferind si ajutoare financiare de 200 milioane de dolari - China a oferit imediat 2,3 miliarde.

Ajutoare contra petrol

India incearca acum sa se contamineze cu strategia chi­neza. ONGC si Mittal Energy Ltd. vor investi sase miliarde dolari in rafinarii, centrale electrice si cai ferate din Nigeria in schimbul unor campuri petrolifere. Riscul Indiei este pierderea bunavointei locale, precum China.

De aceea, la inceputul unui scurt turneu subsaharian, ministrul de externe al Indiei a lansat in Etiopia proiectul unei retele informatice panafricane care sa puna in legatura spitalele continentului cu expertiza medicilor indieni. Invers, China replica prin propriile investitii africane mai sociale: spitale, scoli si stadioane - nu doar palate prezidentiale.

„Africascope" gratuit

Trimestrialul francez "Afri­cultures", revista de referinta asupra culturilor africane, a lansat bilunarul gratuit "Africascope" (vezi si www.africascope.fr), finantat de regiunea Ile-de-France si Agentia nationala pentru coeziune sociala si egalitate a sanselor din Franta.

Primele 32 de pagini contin o agenda culturala, un portret, un roman in imagini, reportaje si alte articole, pe teme sociale concrete - cetatenie, angajari, antirasism, educatie, sanatate.
"Mediile generaliste nu acorda decat un loc infim subiectelor care trateaza diversitatea culturala din Franta...

Creativitatea artis­tilor con­temporani ai Africii sau din diaspora sa si initia­tivele cetatenilor de origine africana trec aproape nevazute... Cu aceasta publicatie gratuita, oferim un mediu accesibil, care sa atinga marele public, dincolo de clivajele identitare si sociale", a explicat Ayoko Mensah, sefa redactiei, citata de "Le Monde".


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.