Aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, in martie 2011, a reprezentat punctul final in vederea asigurarii libertatii depline de circulatie a cetatenilor romani.
In urma cu 25 de ani, la 14 iunie 1985, Franta, Germania si cele trei tari ale Benelux-ului luau decizia de a renunta la frontiere pentru a crea un spatiu al liberei circulatii care in prezent este extins la 25 de tari si este nevoit sa se adapteze la terorism si presiuni migratorii, scrie Le Monde.

Aceasta pagina a istoriei europene a fost scrisa la bordul unei nave, Printesa Marie-Astrid, ancorata la Schengen, o mica localitate viticola din Luxemburg, aflata la granita cu Franta si Germania. Dupa 25 de ani, spatiul Schengen include in prezent 25 de state membre si permite unei populatii de peste 400 de milioane de cetateni sa circule liber din Finlanda pana in Grecia, din Portugalia pana la granitele poloneze fara a fi nevoie sa prezinte pasaportul.

Numai Regatul Unit si Irlanda, doua tari insulare, au decis sa ramana in afara Schengen. Insa trei tari care nu sunt membre UE - Elvetia, Norvegia si Islanda - au aderat. In curand spatiul Schengen va fi completat cu Romania, Bulgaria si Cipru.

Istoria Schengen este o istorie de succes, dar are si puncte slabe, mai ales cand vine vorba de imigratie si azil. Renuntarea la controlul la frontierele interne ale spatiului trebuie sa fie contracarata de o intarire a granitelor externe si a politicilor comune fara a transforma insa Europa in fortareata. Or Uniunea are lipsuri in materie de azil, lupta inca impotriva imigratiei ilegale intr-o maniera neomogena, fara a manifesta solidaritate, si refuza sa doteze Uniunea cu mijloace comunitare.

Viza Schengen este inca in stadiul de proiect, iar modernizarea bazei de date interne a spatiului, instrument capital pentru coordonarea activitatilor cotidiene a politiilor din UE, nu este inca operationala. Ar trebui sa fie in 2013, daca totul decurge bine, cu o intarziere de sase ani fata de calendarul prevazut initial.

Proiectul vizeaza sa completeze informatiile despre cetatenii celor 27 de state membre si despre autovehicule prin integrarea datelor biometrice, a inmatricularilor de nave si aeronave, precum si informatuiile referitoare la cartile de credit furate.

Sistemul a fost conceput initial pentru a trata 22 de milioane de semnalmente pe an, dar sistemul va trebui, in noile conditii, sa fie in masura sa trateze 100 de milioane de semnalmente pe an.



Romania si-a stabilit ca obiectiv aderarea la Spatiul Schengen in martie 2011.
Aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, in martie 2011, reprezinta un obiectiv major pentru tara noastra si, totodata, punctul final in vederea asigurarii libertatii depline de circulatie a cetatenilor romani, precizeaza un comunicat MAE. Planul de Actiune Schengen a fost adoptat de Guvern la 25 octombrie 2007, fiind actualizat anual.
Citeste si:
Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif
Chase & Status pregătesc un...

Conventia de implementare a Acordului Schengen (tratatul semnat la bordul navei Printesa Marie-Astrid in 1985), semnata in iunie 1990 si intrata in vigoare in martie 1995, a pus bazele liberei circulatii a persoanelor prin eliminarea controalelor la frontierele interne intre cele cinci state semnatare (Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda). Acquis-ul Schengen a fost ulterior incorporat in cadrul legal si administrativ al Uniunii Europene printr-un protocol atasat la Tratatul de la Amsterdam, devenind obligatoriu pentru statele candidate la Uniunea Europeana.

Aderarea noilor state membre UE la spatiul Schengen este conditionata de implementarea, in totalitate, a acquis-ului Schengen si de finalizarea Sistemului de Informatii Schengen de generatia a II-a (SIS II). Sistemul este un instrument informatic ce face posibil schimbul de informatii intre statele membre si consta intr-o baza de date, creata pentru a permite fortelor de politie si serviciilor consulare ale Statelor Schengen sa acceseze date referitoare la persoane - cetateni ai statelor terte, precum si la bunuri pierdute sau furate pe teritoriul lor.

Citeste si:
Ce decizie a luat Cristina Șișcanu, după ce Austria s-a opus...
Ce decizie a luat Cristina...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.