International • 5 Februarie 2010
Ideea ca Romania sa gazduiasca elemente ale scutului antiracheta a fost vehiculata neoficial inca de la inceputul acestui proiect, in perioada administratiei Bush, dar a revenit cu insistenta dupa ce presedintele Obama a anuntat in toamna anului trecut ca sistemul va fi modificat.

CSAT a aprobat joi instalarea de componente antiracheta pe teritoriul Romaniei incepand cu anul 2015. Potrivit presedintelui Traian Basescu, pe teritoriul Romaniei vor fi amplasati "interceptori terestri", reprezentand componente ale sistemului antiracheta. Calendarul convenit cu americanii vizeaza operationalizarea facilitatilor de pe teritoriul Romaniei incepand cu anul 2015. [Decizie CSAT: Romania, sub scutul antiracheta al SUA]

Inca din 2005, cotidianul francez Le Figaro scria ca Romania ar putea fi aleasa de americani pentru instalarea unei baze in cadrul scutului antiracheta. Ar fi fost vorba de baterii de rachete Patriot. Explicatia ziarului francez era, atunci, una simpla: Bucurestiul parea dispus sa faca mai multe concesii in aceasta privinta, spre deosebire de Polonia, stat cu care Washingtonul purta deja tratative pe aceasta tema inca din 2002. Ulterior, a fost aleasa Polonia pentru a gazdui baza pentru interceptoarele scutului antiracheta din Europa, relateaza NewsIn.

Presedintele american Barack Obama a anuntat insa la 17 septembrie 2009 ca SUA renunta la proiectul de scut antiracheta in Europa de Est promovat de predecesorul sau George W. Bush. Obama a dat asigurari ca noul sistem de aparare antiracheta va fi mai amplu decat precedentul, subliniind ca programul balistic iranian ramane o amenintare. In aceeasi zi, secretarul american al apararii Robert Gates a precizat ca Statele Unite nu renunta la instalarea unor elemente ale scutului antiracheta in Europa, ci intentioneaza sa le faca mai flexibile, pentru a acoperi nordul si sudul Europei.

Rusia s-a opus vehement proiectului de scut american antiracheta promovat de fostul presedinte american George W. Bush, care prevedea instalarea de rachete interceptoare in Polonia si a unui radar in Cehia, considerandu-l drept o amenintare la adresa securitatii sale. [Basescu explica: "Noul sistem antiracheta nu este indreptat impotriva Rusiei"]

Scenariul referitor la posibila implicare a Romaniei in acest plan a fost vehiculat anterior. Astfel, imediat dupa anuntul din septembrie al presedintelui american Barack Obama de a renunta la proiectul de scut antiracheta promovat de predecesorul sau, George W. Bush, in favoarea unui sistem mai puternic, mai inteligent si mai rapid, presa de rusa si americana au scris ca SUA ar putea instala elemente ale unui scut antiracheta in Turcia, Israel, Bulgaria si Romania, dupa ce au renuntat la Polonia si Cehia.

Aceasta perspectiva a fost sugerata si de unii dintre oficialii romani. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu declara in septembrie ca "Romania este in joc" in ceea ce priveste acest sistem de aparare, asigurand ca "nimeni nu va fi lasat in urma" si atragand atentia ca ar fi bine ca si Rusia sa fie implicata.

La randul sau, vicepresedintele american Joe Biden, care s-a aflat la 22 octombrie in Bucuresti, a spus ca Statele Unite apreciaza in mod deosebit ca guvernul Romaniei a adoptat "cu bucurie" noul sistem antiracheta si ca l-a inteles imediat, inaintea altor tari. "Dumneavoastra ati inteles de la inceput, in timp ce alti colegi, cum ar fi cei din Polonia, inteleg abia acum" avantajele noului proiect american ce implica rachete de tip SM-3, a spus Biden.

Teritoriul Romaniei nu era acoperit suta la suta de scutul antiracheta, asa cum era el conceput de precedenta administratie americana, astfel incat Romania a sustinut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a gazduit in 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO. Tocmai de aceea, Romania a salutat decizia noii administratii de a flexibiliza apararea antiracheta.

Noul plan al SUA pentru apararea antiracheta va incepe in zona de sud a continentului european, axandu-se pe interceptarea rachetelor cu raza scurta si medie, astfel ca "ar fi logic" ca Romania si Bulgaria sa gazduiasca astfel de elemente, a declarat pentru NewsIn, la inceputul lunii noiembrie, adjunctul sefului misiunii permanente a Statelor Unite la NATO, John Heffern.

Presa bulgara relata la sfarsitul anului trecut ca NATO urmeaza sa desfasoare, in cadrul noului sistem antiracheta, componente ale sistemului antiracheta in Bulgaria, Turcia si Romania. Potrivit unei surse din Ministerul bulgar al Apararii, citata de publicatia bulgara Sega, NATO va instala in Bulgaria elemente ale scutului antiracheta in 2012. Sursa a mai spus ca sistemul de aparare antiracheta, care urma sa fie instalat Polonia si Cehia, va fi impartit in cateva componente, care urmeaza a fi instalate in Bulgaria, Turcia si Romania. Publicatia bulgara scria ca sistemul de aparare antiracheta nu va fi pozitionat ca sistem american, ci ca proiect al NATO. De asemenea, potrivit Sega, Alianta va instala in Bulgaria rachete Patriot, iar la unitatile militare bulgare vor fi desfasurate baze logistice si centre de comanda pentru rachetele SM-3.


Planul american antiracheta include patru faze de desfasurare a elementelor

Noul plan al scutului american antiracheta presupune patru faze, prima incepand in 2011 si ultima in 2020, potrivit proiectiilor SUA.
Departamentul american al Apararii a dezvoltat un plan in patru faze pentru scutul antiracheta.

  • Faza 1 (in jurul 2011) - Desfasurarea sistemelor curente de aparare disponibile in urmatorii doi ani, inclusiv a sistemului cu baza maritima Aegis Weapon System, a interceptorului SM-3 si a unor senzori de genul Army Navy/Transportable Radar Surveillance system (AN/TPY-2), pentru a se raspunde amenintarilor balistice regionale la adresa Europei.
  • Faza 2 (in jurul 2015) - Dupa testele necesare, desfasurarea unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB) in configuratii pe mare si pe uscat, precum si a unor senzori mai avansati, pentru extinderea zonei protejate in fata rachetelor cu raza medie si scurta de actiune.
  • Faza 3 (in jurul 2018) - Dupa dezvoltare si efectuarea testelor, desfasurarea unei variante mai performante a SM-3 Block IIA, varianta aflata in prezent curs de dezvoltare, pentru a se face fata unor rachete cu raza scurta si medie de actiune.
  • Faza 4 (in jurul 2020) - Dupa dezvoltarea si efectuarea testelor, desfasurarea de SM-3 Block IIB pentru o mai buna protectie in fata unor rachete cu raza medie de actiune si in fata unei potentiale amenintari cu rachete balistice intercontinentale fata de SUA.

In toate aceste faze, SUA vor testa si upgrada diverse abordari pentru imbunatatirea senzorilor din cadrul apararii antiracheta. Noul interceptor si arhitectura de senzori de asemenea nu necesita un radar fix si de marime in Europa, care ar fi urmat sa fie amplasat in Cehia. Aceasta abordare foloseste de asemenea o alta tehnologie de interceptori decat in programul precedent, nemaiexistand necesitatea unui singur camp de zece interceptori in Polonia.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.