Vicepresedintele american Joe Biden va veni in Romania in cursul acestei luni, in cadrul unui turneu in Europa care mai prevede vizite in Polonia si Republica Ceha, a anuntat marti biroul sau. Conform Washington Post, el vine in aceste state cu o misiune care pare, in parte, desemnata sa reasigure aliatii ingrijorati in legatura cu deciziile luate de Statele Unite.
"Vicepresedintele va vizita trei aliati din cadrul NATO - Polonia, Romania si Republica Ceha - in perioada 20-24 octombrie", a informat biroul vicepresedintelui, relateaza NewsIn.

"In cursul acestei vizite, vicepresedintele se va intalni cu sefii de stat si de guvern, cu parlamentari de frunte si cu alti responsabili politici, precum si cu reprezentanti ai societatii civile, cu care va aborda un vast evantai de subiecte", precizeaza un comunicat citat de AFP.

Biden va discuta cu precadere despre imbunatatirea legaturilor comerciale si despre investitii, despre consolidarea democratiei si despre subiecte de securitate comuna. AFP remarca faptul ca vizita in Republica Ceha si Polonia a vicepresedintelui american intervine dupa ce Statele Unite au renuntat la desfasurarea unui scut antiracheta in aceste tari. Comunicatul nu mentioneaza explicit recenta decizie a administratiei Obama de a renunta la proiectul amplasarii unui scut antirachete balistice in Polonia si Republica Ceha.

In timpul administratiei republicane a fostului presedinte George W. Bush, in pofida opozitiei interne, Polonia si Cehia isi dadusera acordul pentru a gazdui elemente ale unui sistem antiracheta, in care Rusia a vazut un gest de ancorare a fostului inamic din timpul Razboiului Rece intr-un spatiu aflat in mod traditional in sfera sa de influenta.

In schimbul desfasurarii unui scut care sa protejeze impotriva rachetelor cu raza lunga de actiune, in special provenind din Iran, administratia democrata a lui Barack Obama propune un sistem a carui baza ar fi pe mare, amplasat pe nave, si ale carui tinte ar fi rachetele cu raza scurta si medie de actiune, care ameninta mai direct Europa de Est. [Noul proiect de sistem antiracheta american in Europa]

Schimbarea de politica i-a alarmat insa pe unii in Europa de Est - ca si in capitalele altor aliati ai SUA - care au vazut in aceasta un semn ca Obama ar ceda prea usor in fata cererilor Rusiei, noteaza The Washington Post.

La mai putin de o saptamana dupa aceea, presedintele rus Dmitri Medvedev a schitat oferirea sprijinului pentru sanctiuni mai dure impotriva Iranului, daca republica islamica va continua sa sfideze presiunile internationale de a inceta imbogatirea uraniului, gest pe care guvernul american si-l dorea de mult din partea Moscovei, mai scrie cotidianul american.

Secretarul de presa al Casei Alba, Robert Gibbs, a declarat in briefingul sustinut marti ca Biden, fost presedinte al Comitetului pentru relatii externe din Senat, este o persoana "care are relatii vechi in intreaga Europa". Gibbs a mai spus ca guvernele polonez, ceh si roman sustin decizia lui Obama de a desfasura un sistem de aparare antiracheta care sa protejeze o zona geografica mai mare si sa contracareze o amenintare ce exista in mod iminent mult mai direct decat ceva care, tehnologic, este inca departe de realizare.

Presa ceha a scris deja ca vizita lui Biden este una de consolidare a increderii intre cele doua tari, dupa recentul anunt al Washingtonului ca renunta la amplasarea radarului din cadrul sistemului antiracheta. Ea precizeaza ca Biden ar putea discuta si despre posibilitatea folosirii de avioane americane in Republica Ceha. Contractul de inchiriere a avioanelor suedeze Grippen de catre Republica Ceha expira in cinci ani.

La randul sau, presa poloneza relatase ca un inalt oficial american va vizita Varsovia si Praga in efortul de a "repara" relatiile care au avut de suferit in urma deciziei presedintelui Obama de a renunta la proiectul antiracheta al administratiei Bush. Agentia poloneza de presa PAP a scris marti ca Statele Unite au prezentat Varsoviei o noua propunere, aceea de a servi drept loc de amplasare pentru un sistem stationar de rachete de tip SM-3. Noul scut antitracheta va fi mai mobil si va contine atat sisteme la suprafata si in teren, cat si un sistem stationar ce va fi amplasat in Polonia (partial, la baza de la Redzikowo, in nord) bazat pe rachete interceptoare de tip SM-3, a declarat pentru PAP un oficial de la biroul primului-ministru.


Vizita lui Binden, posibil motiv de "incalzire" a relatiilor dintre SUA si Romania


In ceea ce priveste Romania, subiectul apararii antiracheta va figura, fara indoiala, pe agenda discutiilor pe care presedintele Traian Basescu le va avea cu omologul sau polonez, conservatorul Lech Kaczynski, aflat in vizita in Romania in aceste zile.

Teritoriul Romaniei nu era acoperit suta la suta de scutul antiracheta asa cum era el conceput de precedenta administratie americana, astfel incat Romania a sustinut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a gazduit in 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO.

Tocmai de aceea, Romania a salutat decizia noii administratii de a flexibiliza apararea antiracheta. In plus, imediat dupa anuntul presedintelui american Barack Obama ca renunta la proiectul de scut antiracheta promovat de predecesorul sau, fiind in favoarea unui sistem mai puternic, mai inteligent si mai rapid, presa rusa si americana a scris ca SUA ar putea instala elemente ale unui scut antiracheta in Turcia, Israel, Bulgaria si Romania. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu declara luna trecuta ca "Romania este in joc" in ceea ce priveste noua strategie de securitate a SUA si apararea antiracheta, subliniind, in acelasi timp, ca ar fi bine ca SUA "sa bata palma" cu Rusia, iar Romania sa nu se situeze "pe o falie".

Pe de alta parte, sosirea vicepresedintelui american la Bucuresti coincide cu inceputul exercitarii mandatului de catre noul ambasador al SUA in Romania, Mark Gitenstein, care a fost un apropiat si vechi colaborator al lui Joe Biden. [Ambasadorul SUA in Romania: Obama nu se va intalni cu Basescu pana la prezidentiale]

In plus, vizita vicepresedintelui american in Romania intervine pe fondul speculatiilor care se fac in legatura cu o presupusa racire a relatiilor dintre Bucuresti si Washington. Spre deosebire de alti ani, presedintele Traian Basescu nu a mai dat curs invitatiei de a participa anul acesta la receptia gazduita de seful misiunii diplomatice a Statelor Unite cu ocazia Zilei Independentei, sarbatorita la 4 iulie. [De ce il ignora SUA pe Basescu?]


Biden nu vine pentru prima oara in Romania


Joseph Biden nu vine pentru prima oara in Romania. Actualul vicepresedinte american a efectuat in septembrie 1999 o vizita in Romania in care a avut un schimb dur de replici cu anumiti oficiali romani despre aderarea Romaniei la NATO, dupa cum a relatat la un moment dat fostul ambasador american la Bucuresti James Rosapepe.

Fostul ambasador a declarat anul trecut pentru Wall Street Journal ca Biden, care facea parte din Comisia de afaceri externe a Senatului, s-a intalnit cu un membru al opozitiei de atunci de la Bucuresti. Politicianul roman i-ar fi spus lui Biden ca Romania isi doreste sa intre in NATO pentru a nu-si mai face griji ca Alianta ar putea sa o atace din cauza relatiei cu maghiarii. "Turcii sunt membri NATO de mai multe decenii si ii lasati sa faca ce vor ei cu minoritatea kurda", ar fi continuat politicianul roman.

Reactia lui Biden a fost pe masura, potrivit lui Rosapepe. "Eram pe atunci ambasador in Romania si ne aflam in perioada de dupa reusita NATO de a opri epurarile etnice din Kosovo. Oficialii americani faceau adesea escale la Bucuresti pentru a multumi romanilor pentru sustinere si pentru a discuta despre perspectivele Balcanilor pentru anii urmatori", a rememorat James Rosapepe in The Wall Street Journal.

Biden a manifestat o curiozitate aparte pentru Romania: "Spre deosebire de alti delegati, a caror atitudine era prea relaxata, Biden a fost energic si curios inca de la aterizarea pe Otopeni. Pe drum inspre oras, m-a coplesit cu intrebari despre pozitia Romaniei, despre statutul unor oficiali guvernamentali si despre culisele politicii externe romanesti in privinta lui Slobodan Milosevici, care se afla inca la putere in Iugoslavia", scria fostul ambasador. "In cadrul intalnirilor pe care le-a avut cu presedintele Emil Constantinescu si cu alti oficiali, le-a multumit pentru sustinerea din Kosovo si apoi a abordat problema Milosevici - cata putere mai avea acesta in Iugoslavia dupa razboi? Cum evalueaza anumiti lideri democratici din opozitia de acolo?", a povestit Rosapepe.


Biden, un bun cunoscator al politicii internationale


Senatul american ii era cea de a doua casa dar, la 66 de ani, Joe Biden s-a mutat intr-un birou de la Casa Alba, unde aduce experienta sa in politica internationala si influenta pe care o are langa congresmeni. Biden a fost partenerul perfect in cursa electorala pentru actualul presedinte Barack Obama, completand prin experienta sa latura in care acesta schiopata - politica externa.

Biden, care este o persoana calda, zambitoare si in largul sau in toate mediile, dar este cunoscut si pentru gafele sale, si-a inceput mandatul de vicepresedinte dupa ce a fost senator fara intrerupere timp de 36 de ani si nu a lipsit din post decat timp de sapte luni, in 1988, cand a fost spitalizat pentru doua anevrisme cerebrale.

Daca al 44-lea presedinte al Statelor Unite, Barack Obama, caruia i-a jurat credinta, ar muri sau ar demisiona, Joe Biden ar fi chemat sa-si asume functia suprema in stat. Acest lucru nu il impiedica sa considere ca rolul vicepresedintelui trebuie sa se mentina intre niste limite foarte bine precizate. Biden si-a criticat adesea predecesorul, pe Dick Cheney, care si-a capatat renumele de "cel mai periculos vicepresedinte din istoria americana".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.