O noua specie este descoperita, in medie, la fiecare trei zile, in Amazonia, potrivit unui raport realizat de World Wildlife Fund - prezentat marti la Nagoya (Japonia) -, care trage, totodata, un semnal de alarma asupra riscului de disparitie a biodiversitatii din aceasta regiune.

O specie de broscute care prezinta in zona capului desene surprinzatoare in forma unor flacari, un papagal cu gatul golas, al carui corp este acoperit cu pene stralucitoare, si o anaconda cu o lungime de patru metri fac parte dintre speciile descoperite in Amazonia in ultimele decenii, potrivit MEDIAFAX.

Intre 1999 si 2009, peste 1.200 de specii noi au fost identificate in aceasta regiune, se afirma in raportul "Amazonia vie", prezentat la Nagoya, la cea de-a 10-a editie a Convention on Biological Diversity (CBD). Din acest inventar uimitor fac parte mai multe descoperiri recente facute in vastul bazin amazonian, care se intinde pe teritoriile a noua state: 637 de specii de plante, 257 de specii de pesti, 216 specii de amfibieni, 55 de specii de reptile, 16 specii de pasari si 39 de specii de mamifere.

Un exemplar urias de peste-pisica a fost descoperit in 2005 in fluviul Amazon. Un alt exemplar al acestei specii, masurand 1,5 metri si cantarind 32 de kilograme, a fost capturat in 2007 in Venezuela. Printre reptile, o noua specie de broasca testoasa, 28 de specii de serpi si 26 de specii de soparle au fost descoperite in ultimul deceniu.

Descoperirea, in 2002, a papagalului cu gat golas a reprezentat o veritabila surpriza pentru comunitatea stiintifica internationala, cercetatorii intrebandu-se cum a fost posibil faptul ca o pasare cu un penaj atat de intens colorat si de o talie atat de mare sa nu fi fost identificata pana atunci.

Un delfin de rau din Bolivia, sapte specii de maimute, doua specii de porci-spinosi, opt specii de soareci si cinci specii de sobolani fac parte dintre noile specii identificate in Amazonia in ultimul deceniu.

"Aceasta regiune, incredibil de bogata, este acum supusa presiunilor, din cauza activitatilor umane. Peisajul se transforma cu mare viteza", a declarat Francisco Ruiz, coordonatorul acestui raport World Wildlife Fund (WWF).

Dupa multe secole, in care activitatile umane au avut un efect limitat asupra mediului, omenirea a cauzat distrugerea a cel putin 17% din padurea tropicala amazoniana, de-a lungul ultimilor 50 de ani. Extinderea suprafetelor protejate pe intreaga planeta pana in anul 2020 este unul dintre punctele aprig negociate la Nagoya, unde sunt prezenti, pentru 10 zile, reprezentanti din 193 de tari.

Citeste si:
Franța: Situația faunei și florei s-a deteriorat semnificativ în...
Franța: Situația faunei și...

In prezent, 13% din suprafata terestra si 1% din zonele oceanice de pe Terra beneficiaza de statutul de arie protejata.

Mai multe grupuri de state, inclusiv UE, au propus cresterea semnificativa a acestor cifre. Una dintre propunerile dezbatute luni - 20% pentru suprafetele terestre si 10% pentru cele oceanice, pana in anul 2020 - nu s-a bucurat de consensul participantilor, China si India in special exprimandu-si rezervele fata de aceasta initiativa.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.