Asezamantul monastic de la Voronet dateaza din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400-1410, arata cercetarile recente ale arheologilor suceveni. Biserica actuala a fost construita in 1488 de Stefan cel Mare peste temelia primei biserici distrusa de un incendiu.

O echipa de arheologi ai Muzeului Bucovinei a finalizat sambata o cercetare arheologica preventiva la Manastirea Voronet. In aceasta zona au mai fost facute sapaturi in perioada 1961-1967, pentru a se afla daca biserica construita in 1488 de Stefan cel Mare este prima, sau daca sub aceasta existase o alta biserica.

Cercetarile din 1967 au demonstrat ca biserica lui Stefan cel Mare este a doua biserica a asezamantului monastic intemeiat la Voronet, dar nu se stia cat de timpurile era biserica anterioara. "Faptul in sine era cunoscut pentru ca exista un document din 22 ianuarie 1472 in care apare mentiunea expresa a manastirii si a staretului Misail", a declarat cercetatorul Florin Hau, potrivit MEDIAFAX.

  • Manastirea Voront, ridicata intre 1400 si 1410

Astfel, arheologul sucevean a aratat ca cercetarile finalizate recent intr-unul dintre ansamblurile datand din perioade de dinainte de 1488 arata ca acesta dateaza mult mai devreme decat s-a putut proba.
De exemplu, o pivnita cu laturile de 7,3 metri si 6,1 metri, cercetata acum, dateaza de la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din 1400-1410.

In urma analizei s-a stabilit si faptul ca la Voronet a avut loc un incendiu devastator si se presupune ca acesta s-a produs in 1475 sau, cel mai probabil, in 1485, cand Baiazid a dat foc inclusiv targului Suceava.
La 1485, au ars nu numai biserica veche, cu temelie de piatra si constructia din lemn, dar si constructiile anexa si chiliile.

Biserica noua a fost construita de Stefan cel Mare intre 24 mai si 24 septembrie 1488, iar in acelasi an, sau cel mai tarziu in 1489, se refac si chiliile. Astfel, cercetatorii sustin faptul ca Stefan cel Mare nu a facut decat sa refaca, pe aceeasi fundatie ce data din perioada lui Alexandru cel Bun, intreaga constructie, dar si pivnita, dar dupa orizontul tehnicii in care traia.

Lucrarile au continuat la Voronet in etape ulterioare, cea mai importanta fiind cea facuta de Grigore Rosca in 1547, cand bisericii i se adauga pridvorul si pictura exterioara de valoare universala.

Citeste si:
De ce s-a retras Nelu Curcă din serialul „La Bloc” la Mănăstirea...
De ce s-a retras Nelu Curcă...

Potrivit arheologilor, cercetarile evidentiaza ca asezamantul monastic de la Voronet din vremea lui Alexandru cel Bun era un asezamant boieresc, si nu domnesc, insa nu exclud varianta ca acesta sa fi fost construit de boierul Birla de la Harlau, un boier important din perioada de final a domniei lui Petru Musat.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.