Marile retele de retail, magazinele alimentare, cele de tip discount sau chioscurile de cartier emit anual cel putin 4 miliarde de bonuri fiscale, potrivit unui calcul ZF.

Intentia premierului Emil Boc de a reduce evaziunea fiscala prin acordarea unor stimulente pentru romanii care solicita si pastreaza bonurile fiscale nu va avea efectul scontat, spun consultantii fiscali si comerciantii, citati de Ziarul Financiar.

"Incercarea de reducere a evaziunii fiscale nu a fost, nu este si nu va putea fi niciodata pusa in sarcina consumatorilor. Autoritatile sunt cele care ar putea sa ia o serie de masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, prin implementarea unor sisteme informatice, de exemplu", sustine Marius Stancescu, presedintele firmei de consultanta financiara si de business Riff Holding International.

Estimarea ZF a luat in considerare numarul de clienti care cumpara anual produse din magazine. Astfel, daca dintr-un hipermarket cumpara anual 2 milioane de romani, iar un supermarket are aproximativ 1,5 milioane de clienti, volumul de bonuri emise este mai mare in magazinele alimentare si chioscurile de cartier, care emit peste 2,7 miliarde de bonuri pe an si care au intre 25.000 si 63.000 de clienti pe an, informeaza MEDIAFAX.


In Romania exista aproximativ 600 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip cash and carry sau discount, 39.000 de magazine alimentare si peste 13.500 de chioscuri de cartier si magazine din benzinarii.

Anuntul premierului Emil Boc privind acordarea unor stimulente pentru romanii care pastreaza bonurile fiscale - masura menita sa reduca evaziunea fiscala - a determinat o serie de reactii in randul consultantilor si al comerciantilor, care spun ca masura nu va avea efectul scontat de autoritati. Proiectul de lege, aflat in lucru la Ministerul Finantelor, ar putea fi aplicat in ultimele trei luni ale anului sau la inceputul anului viitor.

"O asemenea masura este foarte greu de pus in aplicare si nu cred ca va reusi sa fie implementata. Incercarea de reducere a evaziunii fiscale nu a fost, nu este si nu va putea fi niciodata pusa in sarcina consumatorilor. Autoritatile sunt cele care ar putea sa ia o serie de masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, cum ar fi implementarea unor sisteme informatice", sustine Marius Stancescu, presedintele companiei de consultanta financiara si de business Riff Holding International.

Citeste si:
Shakira este acuzată de evaziune fiscală. Cântăreața ar putea...
Shakira este acuzată de...

Din punct de vedere legal, fiecare cumparator este obligat sa solicite bon fiscal, in caz contrar risca sa primeasca amenda.

In propunerea premierului se mai preciza ca romanii vor primi de la stat o parte din banii cheltuiti pe bunurile si serviciile achizitionate, in schimbul bonurilor fiscale, si vor beneficia de deduceri fiscale pentru reabilitarea locuintelor, plafoanele in functie de care vor fi calculate facilitatile urmand sa fie stabilite ulterior.

  • Nota 4 pentru masura lui Emil Boc

"In calitate de cumparator, pe o scara de la 1 la 10, as da nota 4 masurii de acordare de stimulente financiare pentru cei care solicita bonuri fiscale, pentru ca oamenii care au bani nu sunt interesati de o bonificatie de cateva procente din valoarea cumparaturilor, iar ceilalti nu vor putea cere bonuri in asa fel incat sa reduca evaziunea", sustine Adrian Griciuc, administratorul hipermarketului virtual adigri.ro cu sediul in Cluj, care livreaza produse pentru companii.
Citeste si:
Pregătirile pentru Târgul de Crăciun din București au început
Pregătirile pentru Târgul de...

"Autoritatile fiscale sunt cele care pot lua masuri de combatere a evaziunii fiscale, pentru ca exista foarte multe firme - baruri, restaurante sau cluburi - care nu emit bonuri fiscale, ci note de plata, iar informatizarea unor sisteme ar rezolva problema evaziunii", adauga Stancescu.

  • Bonurile fiscale, pe intelesul tuturor

In fiecare zi primim de la magazin bonuri fiscale, iar informatiile care apar in aceste documente fiscale pot fi utile pentru consumatori.

De pe un bon fiscal un cumparator poate afla ca este primul client al unui restaurant, ca furnizorul de cafea a fost pe pierdere anul trecut, ca taxiul in care s-a urcat practica tarife diferentiate sau ca firma de unde si-a cumparat inghetata are ca obiect de activitate vanzarea produselor nealimentare.
Un bon fiscal arata ca, la ora 9:50 dimineata, cumparatorul este primul client al restaurantului de unde isi cumpara zilnic cafeaua, ceea ce ii indica din start ca afacerea firmei nu este foarte prospera. Cum poate verifica acest lucru?

Citeste si:
Profesorii de meditații, obligați să dețină casă de marcat și să...
Profesorii care oferă...

"Numarul 0001 din partea de jos a documentului reprezinta numarul bonului eliberat dupa ultimul raport Z, raportul zilnic care contine date despre vanzarile din ziua precedenta, adica din 5 iunie 2008", spune Aura Cehan, administratorul firmei Inita Service din Iasi, care are ca obiect de activitate distributia si service-ul de case de marcat fiscale.

La o simpla verificare a unor informatii de pe bon (codul fiscal si denumirea firmei) pe site-ul Ministerului de Finante, cumparatorul poate afla ca restaurantul in care si-a baut cafeaua dimineata, administrat de compania PSP IMPEX SRL, a avut o pierdere neta de peste 7.600 de euro anul trecut, in conditiile in care la finele lui 2008 a incheiat afaceri in valoare de 15.000 de euro. Aceste indicii, sugerate de informatiile de pe documentul fiscal primit in schimbul cumpararii unei cafele, pot sa-i arate clientului ca va fi nevoit sa-si schimbe in curand locul in care si-a format unul din tabieturi.

Citeste si:
VIDEO Explozie puternică la o pensiune din Cluj-Napoca. O femeie a...
VIDEO Explozie puternică la o...

  • Denumirea produsului si bonul fiscal, un tabu pentru comercianti

"Singurul lucru interpretabil pentru bonurile cu produse alimentare este denumirea produsului. In lege nu se specifica clar daca se trece denumirea de pe factura sau de pe produs, iar modelele diverse de case de marcat au fost aprobate cu diferite lungimi de caractere pentru denumirea produsului", a mai precizat Cehan.

Comerciantul poate primi o amenda de minimum 2.000 de lei (476 de euro) daca pe bonul fiscal nu se trece tipul de produs, denumirea marcii produsului si gramajul acestui
a. Insa de cele mai multe ori acest lucru nu este posibil, casele de marcat permit 12, 22 sau maximum 30 de caractere pentru rubrica "denumire produs".

Nu se poate spune acelasi lucru despre proprietarii de magazine din Capitala, care iau adesea amenzi de pana la 40.000 de lei (peste 9.500 euro) pentru ca nu elibereaza bonuri fiscale pentru produsele vandute.

Printre inscriptiile obligatorii care trebuie sa fie afisate intr-un magazin se numara mesajele de tipul "Pastrati bonul fiscal pana la iesirea din unitate", orarul de functionare a magazinului si numarul de telefon de la Protectia Consumatorilor.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.