TOP: Tarile cu cei mai multi angajati in sectorul public

Ca urmare a reformelor economice si privatizarilor din sectorul de stat efectuate intre 2005 si 2008, numarul angajatilor in sectorul public a inregistrat o scadere de 7,7% in Bulgaria si 6% in Ungaria.

Cu toate acestea, ambele tari au un numar mare de persoane angajate in sectorul de stat, mai exact 82 de persoane la mia de locuitori, potrivit datelor pentru 2008 din studiul A.T. Kearney.

Recent insa, guvernul bulgar a anuntat ca va inchide toate agentiile de stat, ceea ce inseamna ca numarul de bugetari din aceasta tara se va reduce drastic.

Daca in 2005, in sectorul public din Romania erau 1,92 milioane de angajati, pana in 2008, numarul acestora a scazut cu 10%, la 1,72 milioane de persoane. Astfel, Romania ocupa ultima pozitie din acest top, cu 80 de persoane angajate in sistemul de stat la 1.000 de locuitori.

Totusi, Romania nu are o economie extraordinar de competitiva care sa ii permita sa sustina un sistem de stat atat de mare. Potrivit studiului A.T. Kearney, Romania este una din tarile europene cu cele mai mici rate de activitate in toate grupele de varsta ale populatiei, iar cultura "non-munca" a populatiei incepe cu adolescentii. Astfel, rata de activitate pentru persoanele ce au intre 15 si 24 de ani este extrem de mica, de numai 30,4%, comparativ cu 60,8% in Austria si 62% in Norvegia.

Dupa negocierile purtate in ultimele saptamani cu reprezentantii FMI, Romania se vede nevoita sa reduca cheltuielile bugetare ceea ce va duce la disponibilizari masive in sectorul de stat. [Efectul vizitei FMI: A inceput "tunderea" ministerelor, Marea restructurare: Harta disponibilizarilor din ministere, Disponibilizari masive in administratiile locale]

Totusi, vicepresedintele A.T Kearney este de alta parere. "In sectorul public romanesc nu numarul angajatilor este problema, ci mai degraba calitatea si produsul final. Doar o reducere a numarului de angajati nu va conduce la 'vindecarea' mecanismelor din aceste organizatii, nu va schimba sistemul deoarece numarul personalului nu este problema cheie", a conchis Michael Weiss.

Nordicii sunt bine cunoscuti pentru numarul de angajati in sectorul public. Astfel, Norvegia ocupa prima pozitie in top, cu 182 de angajati in sistemul public la 1.000 de locuitori (n.r. in 2008), potrivit unui studiu realizat de compania A.T. Kearney.

"Exista doua mari motive pentru care tarile nordice isi pot permite un numar asa de ridicat de angajati in sectorul public. In primul rand, sectoarele private din aceste tari sunt foarte competitive si au un nivel al productivitatii foarte ridicat. Astfel, ele pot sustine un sector public mai mare (n.r. numarul de angajati). In al doilea rand, tarile nordice au ratele de activitate foarte mari. In 2008, rata de activitate din Romania pentru populatia cu varste curpinse intre 15 si 64 de ani era de 62,9%. In Norvegia, 80% dintre persoanele cu acele varste lucreaza", explica Michael Weiss, vicepresedinte al A.T. Kearney.

Totusi, dupa Franta si Germania, Norvegia este al treilea stat european care a anuntat ca a iesit din recesiune.

Desi numarul angajatilor care lucreaza in sectorul public in Europa de Est a scazut drastic intre 2005 si 2008 ca urmare a reformelor economice si a privatizarilor, Rusia, stat ex-sovietic de dimensiuni aproape continentale, aflat in nord-estul Europei, se claseaza pe a doua pozitie in top.

Astfel, la fiecare 1.000 de locuitori Rusia are nici mai multi nici mai putin de 153 de angajati in sectorul public.

[Economia rusa ar putea stagna in acest an]

Asemenea Norvegiei, si Letonia, stat nordic care se invecineaza cu Rusia, Lituania, Estonia si Marea Baltica, are un numar ridicat de angajati in sistemul public, ceea ce o pozitioneaza pe a treia pozitie din top.

Astfel, desi "tigrii baltici" sunt in prezent intr-o grava recesiune, inregistrand scaderi economice de doua cifre, pentru fiecare 1.000 de letoni statul are de 141 persoane angajate in sectoul public. [Deflatia, sora mai periculoasa a inflatiei, ameninta "tigrii baltici"]

Un alt stat nordic, Suedia, ocupa locul patru, cu 138 de angajati in sectorul public la mia de locuitori.

“Diferenta intre Suedia (...) si Romania este mare", este de parere vicepresedintele A.T. Kearney. Daca 79,3% dintre suedezii cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani lucreaza, doar 62,9% dintre romanii din acelasi interval de varsta sunt angajati.

Pentru ca inainte de caderea Cortinei de Fier, Uniunea Sovietica isi avea in acest mic stat cele mai tehnologizate intreprinderi, in prezent Slovenia are cel mai mare produs intern brut (PIB) dintre toate statele ex-comuniste care au aderat la Uniunea Europeana (UE).

Asemenea Norvegiei care are o rata de activitate extrem de ridicata si isi permite un numar mare de angajati in sectorul public, pentru fiecare 1.000 de sloveni exista 117 angajati in sectorul de stat.

Slovacia, la randul sau un stat ex-comunist de mici dimensiuni, are un numar ridicat de angajati in sectorul public.

Astfel, slovacii ocupa locul sase in acest top, cu 96 de angajati in sectorul de stat la mia de locuitori.

Slovacia este unul din cel 13 state ale UE care au inregistat in prima jumatate a lui 2009 crestere economica negativa (5,3%) mai mica decat cea a Romaniei. [Top: Economii din UE care au scazut mai putin decat cea a Romaniei]

Si polonezii au multi functionari publici, mai precis 95 la mia de locuitori.

Desi afectata de criza alaturi de Cehia si Slovacia, ocupanta pozitiei cu numarul sapte, Polonia, a inregistrat la inceputul lui 2009 o scadere economica redusa, ceea ce i-ar permite sa iasa din recesiune pana la finele anului. Aceasta tara "nu necesita nicio forma de ajutor in acest stadiu", declara in primavara, Leon Podkaniner, expert la Institutul de Studii Economice Comparate (WIIW), de la Viena.

Daca in martie anul acesta Polonia se oferea sa imprumute Fondul Monetari International (FMI) cu 1,5 miliarde de dolari, rolurile s-au inversat o luna mai tarziu, cand polonezii au devenit nou client FMI pentru linia flexibila de creditare lansata de Fond. Cuantumul sumei era estimat la acea data la circa 20 miliarde dolari.

Desi in general sistemul asigurarilor sociale nu este foarte dezvoltat in sud-estul Europei, grecii au multi angajati in sectorul de stat. Astfel, la fiecare 1.000 de locuitori exista 91 de angajati in sistemul public.

Asemenea majoritatii statelor din UE, aceasta tara a inregistrat de la inceptulul crizei un deficit bugetar mai mare de 3%, motiv pentru care in luna februarie Comisia Europeana initiase deja procedura de deficit excesiv impotriva Greciei, Frantei, Irlandei, Letoniei si Spaniei.

Pentru a contracara efectele crizei, guvernul grec anunta in mai anul acesta ca pune 1,3 miliarde euro la dispozitia companiilor care au fost afectate de criza, fondurile referindu-se la cel putin 17.000 de companii.