Cercetatorii Tomas Lindahl, Paul Modrich si Aziz Sancar au primit, miercuri, premiul Nobel pentru chimie pe 2015, informeaza site-ul oficial al acestor distinctii prestigioase.

Cercetatorii suedez Tomas Lindahl, american Paul Modrich si turco-american Aziz Sancar au fost recompensati cu premiul Nobel pentru chimie pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului la nivel molecular si de salvare a informatiei genetice, potrivit motivatiei Comitetului Nobel.

Cercetarile lor au furnizat informatii fundamentale despre modul in care functioneaza celulele vii si au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente impotriva cancerului.

In fiecare zi, ADN-ul uman este deteriorat de radiatia ultravioleta, radicalii liberi si diverse substante carcinogene, dar, chiar si fara aceste atacuri externe, orice molecula de ADN este inerent instabila. Mii de modificari spontane la nivelul genomului unei celule se produc in fiecare zi. Mai mult, diverse "defecte" pot sa apara atunci cand ADN-ul este copiat in timpul diviziunii celulare, un proces care se produce de cateva sute de milioane de ori pe zi in organismul uman.

Motivul pentru care materialul genetic uman nu se dezintegreaza si nu devine un "haos chimic total" consta in faptul ca anumite sisteme moleculare monitorizeaza si repara in mod constant ADN-ul. Premiul Nobel pentru chimie pe 2015 a revenit unor pionieri in acest domeniu, care au descifrat felul in care functioneaza mai multe astfel de sisteme de reparare la un nivel molecular detaliat.

La inceputul anilor 1970, oamenii de stiinta credeau ca ADN-ul era o molecula extrem de stabila, insa Tomas Lindahl a demonstrat ca ADN-ul se degradeaza intr-un ritm care ar fi trebuit sa faca imposibila dezvoltarea vietii pe Pamant. Acea idee l-a ajutat sa descopere un mecanism molecular, repararea prin excizie de baza, care contracareaza in mod constant colapsul ADN-ului, scrie MEDIAFAX.

Aziz Sancar a descoperit repararea prin excizie de nucleotide, mecanismul folosit de celule pentru a repara vatamarile provocate ADN-ului de radiatia ultravioleta. Persoanele nascute cu anumite defecte la nivelul acestui sistem de reparare dezvolta cancer de piele daca sunt expuse la soare. Celulele folosesc repararea prin excizie de nucleotide si pentru a corecta defectele cauzate de substantele care provoaca mutatii.

Paul Modrich a demonstrat mecanismul prin care celulele corecteaza erorile ce apar atunci cand ADN-ul este multiplicat in timpul diviziunii celulare. Acest mecanism, denumit "repararea nepotrivirii" ("mismatch repair"), reduce de circa o mie de ori frecventa erorilor aparute in timpul multiplicarii ADN-ului. Defectele congenitale aparute in absenta acestui mecanism cauzeaza o versiune ereditara a cancerului de colon.

Citeste si:
Bacalaureat 2022. Elevii susțin proba la alegere
Bacalaureat 2022. Elevii...

Tomas Lindahl s-a nascut in 1938, la Stockholm, si are cetatenie suedeza. A obtinut doctoratul in 1967, la Institutul Karolinska din Stockholm. A lucrat ca profesor de chimie medicala si fiziologie la Universitatea Göteborg, in perioada 1978 - 1982. In prezent, este profesor emerit la Francis Crick Institute si director emerit la Cancer Research UK si Clare Hall Laboratory din Marea Britanie.

Paul Modrich s-a nascut in 1946 si este cetatean american. A obtinut doctoratul in 1973, la Universitatea Stanford din California. Apoi, a lucrat in calitate de cercetator la Howard Hughes Medical Institute si ca profesor de biochimie la Facultatea de medicina de la Universitate Duke din Statele Unite ale Americii.

Aziz Sancar s-a nascut in 1946, in Savur, o localitate din Turcia si are in prezent dubla cetatenie, turca si americana. A obtinut doctoratul in 1977, la Universitatea Texas din Dallas. In prezent, este profesor de biochimie si biofizica la Facultatea de medicina a Universitatii North Carolina din Statele Unite.

Citeste si:
Incendiile din Indonezia au distrus, în 5 ani, peste 4,4 milioane...
Incendiile din Indonezia au...

In 2014, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetatorilor Eric Betzig, Stefan W. Hell si William E. Moerner, pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenta de super-rezolutie". Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureati ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, este de origine romana si este membru de onoare al Academiei Romane din anul 2012.

Sezonul Nobel a debutat luni, cand cercetatorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura si Youyou Tu au fost recompensati cu premiul pentru medicina pe 2015. William C. Campbell (Irlanda) si Satoshi Ōmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile privind o noua terapie impotriva infectiilor cauzate de viermi cilindrici, in timp ce Youyou Tu (China) a fost premiata pentru descoperirile ei privind o noua terapie impotriva malariei.

Citeste si:
Grupul PSA pregateste revenirea Opel in Rusia: brandul german...
Grupul PSA pregateste...

De asemenea, marti, cercetatorii Takaaki Kajita si Arthur B. McDonald au fost recompensati cu premiul Nobel pentru fizica pe 2015, pentru contributiile lor semnificative in ceea ce priveste experimentele care au demonstrat ca particulele neutrino isi modifica identitatile, metamorfoza care implica faptul ca acestea au masa. Potrivit Comitetului Nobel, aceasta descoperire a schimbat felul in care oamenii inteleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei si care se pot dovedi cruciale pentru intelegerea Universului.

Sezonul Nobel 2015 va continua, joi, cu premiul Nobel pentru literatura.

Castigatorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorintei exprimate de fondatorul prestigioaselor distinctii, Alfred Nobel - va fi anuntat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Citeste si:
Volvo are planuri ambitioase pentru 2025: "Jumatate dintre masinile...
Volvo are planuri ambitioase...

Laureatii vor primi cate o medalie din aur si un premiu in valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi impartit intre cel mult trei castigatori pe fiecare categorie.

Laureatii isi vor primi premiile Nobel in timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm si la Oslo, pe 10 decembrie, ziua in care se comemoreaza moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat in 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.