International • 5 Ianuarie 2011
Belgia, divizata intre flamanzi si francofoni, va afla saptamana aceasta daca are vreo sansa sa se doteze cu un Guvern pentru a iesi din cea mai indelungata criza politica din istoria sa, supravegheata indeaproape de pietele financiare.

Principalele partide politice din cele doua comunitati au primit, luni seara, o propunere de compromis din partea unui mediator numit de rege, socialistul flamand Johann Vande Lanotte, informeaza MEDIAFAX, citand AFP.

Lanotte le-a dat timp pana miercuri sa ofere un raspuns si sa precizeze daca documentul poate, cel putin, sa constituie baza reluarii dialogului. El a evitat sa vorbeasca despre o formula a ultimei sanse, pentru a nu risca un haos politic, in caz de respingere. "Acest document va fi precis, dar va avea o marja pentru negocieri", a anuntat purtatorul sau de cuvant.

Motivele blocajului sunt aceleasi. Flamanzii, impulsionati de victoria separatistilor din cadrul N-VA in ultimele alegeri legislative, in iunie 2010, cer o autonomie net consolidata pentru aceasta regiune, in special pe plan fiscal.

Ei cer, totodata, suprimarea drepturilor lingvistice specifice de care beneficiaza minoritatea francofona pe teritoriul lor.

In schimb, francofonii vor sa limiteze transferul de competente celor trei regiuni ale regatului (Flandra, Valonia si Bruxelles), de teama sa nu goleasca de substanta statul federal si sa nu impulsioneze impartirea tarii prin desfacerea mecanismelor care exista, in domeniul solidaritatii financiare, intre nord si sud.

Ei cer, de asemenea, garantii financiare pentru alimentarea conturilor goale ale orasului Bruxelles, majoritar francofon.

Potrivit unor scapari in presa, documentul de compromis propune transferuri de competente catre regiuni, pentru o valoare maxima de 15 miliarde de euro pe an. Acest lucru urmeaza sa aiba loc printr-o gestionare "mai autonoma" a impozitului pe venit, o regionalizare a politicilor privind locurile de munca si alocatiile familiale sau o comunitarizare a justitiei.

Citeste si:
Criză politică în Italia. Premierul Mario Draghi a demisionat
Criză politică în Italia....

Va fi suficient pentru flamanzi? Toata Belgia asteapta sa afle raspunsul N-VA si al liderului formatiunii, Bart De Wever, cel care a calificat recent Belgia drept "bolnavul Europei", pentru care "nu se intrevede niciun viitor". "Bart de Wever vrea sa profite la maximum de aceasta conjunctura exceptionala" de criza, "cel mai mare interes al sau putand fi sa demonstreze, fara revolutie, ca tara este de neguvernat, aceasta fiind principala sa teza", si-a exprimat ingrijorarea un oficial politic francofon, Melchior Wathelet.


  • Problemele politice se pot transforma in probleme financiare

Belgia a intrecut, la sfarsitul lui decembrie, recordul celei mai indelungate crize politice din istoria sa. Din iunie 2010, cand au avut loc alegeri legislative, Guvernul se ocupa doar de afacerile curente. Mai mult, Belgia se expune unui risc din partea pietelor financiare, aflandu-se, in continuare, intre cele mai fragile tari din zona euro.
Citeste si:
Un elev de la Liceul Tehnologic din Flămânzi a fost incendiat în...
Un elev de la Liceul...

Agentia Standard and Poor's a avertizat, la sfarsitul lui 2010, ca va degrada evaluarea tarii, in lipsa solutionarii crizei in sase luni. In acest context, majoritatea politologilor belgieni se indoiesc ca N-VA isi va asuma riscul de a provoca o criza prin convocarea de noi alegeri si radicalizarea pozitiilor.

Majoritatea flamanzilor continua sa spuna ca nu vor sfarsitul statului, a apreciat politologul Pierre Vercauteren, intr-un material publicat in cotidianul La Libre Belgique. Scenariul considerat cel mai probabil este ca propunerile vor fi suficiente pentru redemararea negocierilor, dar tot fara nicio garantie cu privire la succesul acestora.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.