Scriitorul Roberto Saviano, jurnalistul croat care si-a pus viata in pericol pentru ca a scris despre mafia din fosta Iugoslavie si un gazetar turc care a denuntat genocidul din Armenia sunt laureatii 2009 ai premiului pentru libertatea si viitorul presei, decernat de Fundatia Sparkasse din Leipzig.
Roberto Saviano, Dušan Miljuš si Ahmet Altan vor fi recompensati cu 30.000 de euro, pe 8 octombrie, o zi inaintea aniversarii evenimentelor din 1989, cruciale pentru reinstaurarea democratiei in fosta RDG, conform institutiei care decerneaza premiul. [Roberto Saviano, fugarul]

Nascut intr-un mic oras langa Napoli, Roberto Saviano si-a concentrat munca de jurnalist si scriitor pe demascarea organizatiilor criminale, relateaza NewsIn. In 2006 a publicat "Gomorra", in care portretizeaza metodele murdare ale Mafiei, fapt care i-a atars amenintarea cu moartea din partea Camorrei italiene. Gratie Lui Umberto Eco si Comitetului Nobel, Saviano a fost pus sub protectia speciala a politiei. [Afacerile mafiotilor, dezvaluite intr-o noua carte]

Traseul lui Dušan Miljuš este unul asemanator: in 2008, redactorul-sef al publicatiei croate “Jutarnji list” a fost batut in fata casei sale, pentru ca a indriznit sa scrie despre traficul de arme din statele din fosta Iugoslavie. Inainte de fi atacat, a primit un e-mail de amenintare, iar un ziar local i-a publicat chiar necrologul. In Croatia, Miljuš a devenit un simbol pentru jurnalismul curajos.

"Trebuie sa fii nebun daca vrei sa faci ceva de genul acesta", spune Ahmet Altan despe munca sa. Altan este redactor-sef la “Taraf” (“Punct de vedere”), un cotidian turc fondat in 2007, in paginile caruia a demascat, in octombrie 2008, genocidul din Armenia.

Prize for the Freedom and Future of the Media” este acordat jurnalistilor, scriitorilor si institutiilor media care protejeaza libertatea de exprimare prin angajament personal, consecventa si vigilenta. Ceremonia are loc in ajunul celebrarii zilei de 9 octombrie, care simbolizeaza revolutia pasnica din fosta RDG. Premiul este decernat jurnalistilor, pentru ca libertatea presei este considerata una dintre mizele majore ale demonstratiilor din 1989. Revolutia pasnica din 1989 a inceput cu rugaciuni pentru pace, la biserica Nikolaikirchhof, aflata in centrul orasului Leipzig.

In randul acestora am putea s-o amintim si pe Anna Politkovskaia, una dintre rarele ziariste rusoaice care a continuat sa acopere conflictul in Cecenia lansat in 1999 si sa denunte incalcarile drepturilor omului in Rusia. Aceasta a fost asasinata in 7 octombrie 2006, in holul imobilului in care locuia, la Moscova. Cunoscuta si drept un critic declarat al presedintelui Rusiei Vladimir Putin, uciderea sa gest a generat un val de critici la nivel international si preocupari intense fata de libertatea de expresie. [S-a renuntat la investigatii in cazul Politkovskaya]


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.