De ce ar trebui sa ne intereseze Tratatul de la Lisabona?

Tratatul de la Lisabona, numit oficial Tratatul de la Lisabona de amendare a Tratatului privind Uniunea Europeana si Tratatul instituind Comunitatea Europeana, a fost semnat la 13 decembrie 2007 la summitul de la Lisabona din Portugalia. Acesta este o “forma de compromis” intre liderii europeni pentru a salva o parte din Constitutia Europeana, respinsa de olandezi si francezi in 2005.

Zarurile au fost aruncate la Lisabona

In perioada 21-22 iunie 2007 a avut loc Consiliul European de la Bruxelles, in urma caruia sefii de state si guverne au anuntat ca au ajuns la un acord, privind repunerea pe picioare a fostului Tratat Constitutional. Intrarea in vigoare a noului Tratat era programata pentru 1 ianuarie 2009, dupa ratificarea de catre toate statele membre, insa respingerea lui de catre irlandezi a amanat acest moment.

Totusi, in prag de alegeri europarlamentare, majoritatea europenilor nu stiu ce cuprinde acest tratat si cum poate sa afecteze statele membre intrarea lui in vigoare. Din cauza esecului Constitutiei Europene din 2005, intruchipat de votul negativ oferit de olandezi si francezi la referendumurile organizate pentru ratificarea ei, liderii europeni, de teama sa nu treaca prin aceeasi experienta, au hotarat ca parlamentele nationale sa fie cele care sa ratifice Tratatul de la Lisabona.

Atunci, cea mai plauzibila explicatie pentru votul popular negativ din Olanda si Franta a fost, in primul rand slaba informare si temerea des invocata a pierderii suveranitatii si influentei nationale intr-o Europa extinsa. Cu toate acestea, nici acum liderii institutiilor europene, dar mai ales, cei ai statelor membre nu s-au inghesuit sa explice, de fapt, care sunt implicatiile acestui document si de ce ar trebui sa ne intereseze. O consecinta a fost votul negativ al irlandezilor din vara lui 2008, aceasta tara fiind singura obligata prin Constitutie sa organizeze referendum.

Ce aduce Tratatul de la Lisabona nou?

In primul rand, conform documentului, Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei, a bugetului si a aprobarii acordurilor internationale. O noua procedura legislativa, numita „ordinara” se va aplica majoritatii domeniilor, iar Parlamentul va avea aceleasi puteri ca si Consiliul Uniunii Europene. Pentru restul domeniilor se va aplica „procedura legislativa speciala”, conform careia Parlamentul are dreptul de a consimti asupra unei masuri a Consiliului, sau invers. In afara de aceste proceduri, ramane in vigoare si vechea procedura de consultare – Consiliul, inainte de a vota o propunere a Comisiei trebuie sa consulte Parlamentul si sa tine cont de propunerile sale. Acest aspect este foarte important deoarece cresc automat puterile comunitare ale Uniunii Europene, iar oamenii trimisi de fiecare stat in parte in PE au un cuvant mai greu de spus. Astfel, teoretic, tratamentul egal al cetatenilor europeni va fi o cerinta si mai mare. Pe de alte parte, va scadea influenta statelor membre.

Potrivit noului tratat, si parlamentele nationale vor avea puteri sporite, mai ales in ceea ce priveste orice alta reforma a Tratatului asupra Uniunii Europene, a raspunsului la orice noua aplicatie pentru statutul de membru ale UE si a cooperarii judiciare pe probleme civile. Parlamentele nationale vor participa intr-o masura mai mare la activitatile Uniunii Europene, in special datorita unui nou mecanism care le permite sa se asigure ca aceasta intervine numai atunci cand se pot obtine rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiaritatii). Alaturi de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor nationale va conduce la consolidarea caracterului democratic si la cresterea legitimitatii actiunilor Uniunii, se explica pe site-ul EurActiv. O astfel de masura creste obligativitatea responsabilizarii parlamentarilor din forurile legislative nationale. In Romania, de pilda, va fi un "ghimpe in coasta" deputailor si senatorilor dezinteresati, care vor fi obligati sa se implice mai activ. Sigur ca prevederea poate avea si consecinte negative, printre care blocarea deciziilor.

De asemenea, Consiliul European devine oficial institutie a Uniunii Europene si va fi condus de un Presedinte, ales pentru un mandat de doi ai si jumatate. Acesta nu va avea puteri executive sporite, dar va organiza lucrarile Consiliului si va veghea la asigurarea consensului intre statele membre. In plus, functia de Presedinte al Consiliului European este incompatibila cu orice alt mandat la nivel national. Acesta functie va ajuta la desfasurarea mai buna a lucrarilor Consiliului.

Si in cadrul Consiliului Uniunii Europene are loc o schimbare importanta si anume procedura de vot. Dupa intrarea lui in vigoare, majoritatea calificata se va extinde si la alte domenii decat cele din prezent (spre exemplu imigrare si cultura). Din 2014 va fi introdusa o noua procedura de luare a deciziilor – dubla majoritate. Pentru a adopta o regelementare europeana va fi nevoie ca majoritatea statelor membre (55%) sa reprezinte majoritatea populatiei europene (65%). Totusi exista un mecanism prin care un numar mic de state membre se pot opune adoptarii unei masuri. Romania se afla, din pacate, printre statele dezavantajate de sistemul de vot cu dubla majoritate, deoarece guvernantii romani nu s-au implicat foarte mult in dezbateri.

De asemenea, numarul membrilor Comisiei Europene ar putea fi redus de la 27 la 18, incepand cu 2014, noul sistem implicand faptul ca pentru o perioada de 5 ani (cat dureaza mandatul Comisiei Europene) intr-un ciclu de 15 ani, fiecare stat membru nu va fi reprezentat in Comisie. Tot legat de acesta institutie, in Tratat se stipuleaza ca numirea presedintelui Comisiei va fi strans legata de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Puterile lui vor fi sporite, putand sa demita pe oricare dintre comisari. Un numar mai mic de comisari inseamna birocratie scazuta, ceea ce reprezinta o consecinta pozitiva, dar ridica probleme referitoare la modul cum vor fi impartiti acestia intre state.

O alta inovatie din Tratat este ca, dupa aderarea la Uniunea Europeana, orice stat poate sa aleaga in orice moment daca ramane sau nu membru al acestei structuri. Aceasta prevedere ofera un grad mult mai mare de libertate statelor membre si cetatenilor ei. UE devine o structura din care orice stat poate iesi cu usurinta.

O noutate a Tratatului Constitutional o constitutie includerea in document a Cartei Drepturilor Fundamentale. Aceasta contine in mare aceleasi drepturi ca si cele incluse in Conventia Europeana privind Drepturile Omului, insa si unele in plus. Carta contine respectarea demnitatii umane, dreptul la viata, interzicerea torturii si a tratamentelor inumane sau degradante, dreptul la libertate si securitate, respectul pentru viata privata, etc. In mod special, garanteaza libertatile si principiile inscrise in Carta drepturilor fundamentale si confera dispozitiilor acesteia forta juridica obligatorie. Se refera la drepturi civile, politice, economice si sociale.

Una dintre cele mai importante noutati aduse de Tratatul de la Lisabona se refera la infiintarea functiei de Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate. Acest Inalt Reprezentant va avea un rol dublu: va reprezenta Consiliul in problemele legate de politica externa si de securitate comuna (PESC) si va detine functia de vice-presedinte al comisiei, comisar pentru afaceri externe. Aceasta functie va intari prezenta UE pe scena internationala si va usura comunicarea diplomatica dintre Uniune si statele membre.

Barroso felicita Romania pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona

Romania a fost unul dintre primele state care a ratificat Tratatul de la Lisabona. Totusi, in campania electorala, candidatii la europarlementare nu au facut din prezentarea si explicarea lui o prioritate. Tratatul de la Lisabona influenteaza direct vietile romanilor la nivel de politici, legislatie si securitate si ar trebui sa existe mai multe campanii de informare inainte ca el sa intre in vigoare. Momentan este asteptat rezultatul referendumului din Irlanda din toamna, ultimul “hop” al documentului.

Irlanda: Alegerile europene au pe fundal soarta Tratatului de la Lisabona

---

Despre autor: