Pe masura ce se sparg si se topesc, blocurile de gheata lasa in urma lor tone de apa dulce. Astfel, potrivit oamenilor de stiinta britanici, acesti giganti inghetati au in impact destul de dramatic asupra ecosistemului din zona insulei Georgia de Sud, alterand pana si lanturile trofice ale animalelor de pe insula.
Jurnalistii de la BBC amintesc de calatoria exploratorului Ernest Stackleton din 1916, cand fix curentii din zona insulei Georgia de Sud, au fost cei care l-au ajutat pe Stackleton sa-si salveze echipajul naufragiat pe insula Elefantului. Astfel, aceiasi curenti care atunci l-au ajutat pe cercetaror, sunt cei care conduc ghetarii pana la Georgia de Sud.
"Dimenstiunea acestor ghetari este altceva. (...) Ghetarul cunoscut ca A-38 are o masa de 300 de gigatone. Acesta s-a spart in doua bucati, dar a lasat in urma si o multume de alte fragmente mai mici, care desi nu erau la fel de mari ce cele doua bucati principale, au lasat in urma, in ecosistem, cantitati importante de apa dulce", a declarat oceanograful Mark Bradon de la Open University.
Brandon si-a prezentat studiul la cea mai mare reuniune anuala pentru cercetatorii care studiaza evolutia Pamantului (n.r Intalnirea de Toamna a Uniunii Americane de Geofizica - 2010). Impreuna cu un grup de colegi, acesta a efectuat masuratori pentru sute de metri de apa din jurul insulei, prin care au aflat temperatura, viteza si salinitatea apei oceanice. De asemenea, prezenta planctonului a fost luata in considerare.
Masuratorile au inceput sa fie facute in momentul in care mega-ghetarul A-38 a aparut in zona in anul 2004. Acest ghetar este unul dintre multele, precum B-10A si A-22B, care au fost depistate in preajma insulei, care se afla in zona sudica a Antarticii, cunoscuta ca zona de confluenta a curentilor ce provin din Marea Weddell si din preajma Scotiei.
Bianca Drăgușanu vrea să își topească acidul din buze. De ce a luat...
Platforma continentala pe care se afla insula se extine mai mult de 50 de km de-a lungul coastei si are o adancime de circa 200 de metri, iar cand acesti mega-ghetari ajung in zona, ei se opresc si se topesc treptat.
"Toata acesta apa dulce are un efect masurabil in acesta zona. (...) Schimba curentii de la suprafata deoarece schimba densitatea apei. De asemenea, face ca apa sarata sa para mai rece", a declarat profesorul Brandon, care a daugat ca A-38 a adus circa 100 de miliarde de tone de apa dulce in zona insulei. Astfel, mega-ghetarii au un impact extrem de important asupra ecosistemelor din zona. Praful si fragmentele de roca care au fost depistate in Antartica, sustin viata din aceasta parte a Globului, deoarece, in momentul in care ajung in ocean, sunt folosite de alge pe post de nutrienti.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Românca Alina Sabău, antreprenoare în fashion de lux, va deschide un nou...
Sursa: retail.ro
-
Ideea simplă care digitalizează un domeniu blocat în timp | Cum funcționează...
Sursa: start-up.ro
-
Tot ce trebuie să știi despre RODIE, fructul-minune cu multiple beneficii...
Sursa: garbo.ro
-
INTERVIU EXCLUSIV: Cravata Galbenă, filmul prin care Serge Celebidachi aduce...
Sursa: kudika.ro