Cunoscuta si sub numele de Sfanta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a nascut in localitatea Epivat, astazi Capul Kaliacra din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in prima jumatate a secolului al XI-lea. Traditia spune ca si-a impartit hainele si hrana cu saracii, desi era mustrata de parintii ei. Dupa moartea acestora, Parascheva a renuntat la avere si a parasit casa parinteasca pentru a intra in monahism la o manastire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retragandu-se apoi in pustiul Iordanului, intr-o manastire de maici, unde a ramas pana la varsta de 25 de ani, dupa care s-a intors in satul sau natal, Epivat, unde a mai trait inca doi ani, in post si rugaciune.

Moastele Cuvioasei au fost pastrate aproape 200 de ani intr-o biserica din Epivat, apoi la Tarnovo, iar in secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. In anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reusit sa le aduca la Iasi, asezandu-le in biserica Manastirii ''Sfintii Trei Ierarhi''. Racla Sfintei Parascheva a fost mutata in Catedrala Mitropolitana la sfarsitul secolului al XIX-lea, in 1888, dupa ce moastele au scapat neatinse din incendiul de la Biserica ''Trei Ierarhi". In prezent, moastele Cuvioasei Parascheva se afla la Catedrala Mitropolitana din Iasi.

Desi Sfanta Cuvioasa Parascheva este sarbatorita in intreaga Patriarhie Romana, ea este considerata ocrotitoarea Moldovei.

Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotarata de membrii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in anul 1955. Tot atunci a fost stabilita si data de praznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

In cele ce urmeaza va prezentam cateva traditii si interdictii legate de acesta mare sarbatoare.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.