Un an pe care nu-l vom uita prea curand! Evenimentele care au SOCAT intreaga lume in 2014

In 2014, Europa a dominat scena politica a lumii prin conflictul din Ucraina, care a adus SUA si Rusia in pragul celei mai grave crize de la incheierea Razboiului Rece. Criza din Ucraina a inceput in noiembrie 2013, cu proteste in Piata Independentei (Maidan) fata de refuzul presedintelui de atunci, Viktor Ianukovici, de a semna un acord de asociere cu UE in favoarea unor legaturi mai stranse cu Rusia. Protestele au degenerat in decembrie si ianuarie, cand s-au transformat intr-o adevarata lupta de gherila, iar in februarie presedintele Ianukovici a fost destituit de Parlament.

La sfarsitul lui februarie au avut loc confruntari la Simferopol, capitala Crimeei, o republica autonoma si rusofona din sudul Ucrainei, iar la 27 februarie, Parlamentul din Crimeea, ocupat de un comando prorus, a ales un nou Guvern local si a adoptat o hotarare privind organizarea unui referendum pentru extinderea autonomiei.

Referendumul a fost organizat la 16 martie si a fost urmat de anexarea acestei regiuni de catre Rusia, condamnata dur de Occident, care a adoptat sanctiuni economice si diplomatice impotriva Moscovei.

Dupa doua saptamani de la anexarea Crimeei de catre Rusia, manifestantii prorusi au preluat controlul asupra unor cladiri oficiale la Harkov, Donetk si Lugansk, principalele orase din estul tarii, capitalele regiunilor de la frontiera cu Rusia. Insurgentii au proclamat "Republicile Populare" Donetk si Lugansk, iar Kievul a declansat o "operatiune antiterorista" cu obiectivul de a prelua controlul asupra zonelor rebele.

Pe 25 mai au fost organizate alegeri prezidentiale, castigate de prooccidentalul Petro Porosenko, dar care nu au reusit sa puna capat conflictului din estul tarii. Acesta continua, in pofida unui armistitiu incheiat in septembrie, si s-a soldat cu peste 4.700 de morti si intensificarea sanctiunilor occidentale impotriva Rusiei.

Anul 2014 a fost unul negru si pentru compania Malaysia Airlines, care s-a confruntat cu doua tragedii majore, respectiv disparitia inexplicabila, la 8 martie, a cursei MH370, pe ruta Kuala Lumpur-Beijing, si doborarea deasupra Ucrainei, la 17 iulie, a zborului MH17, pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur.

Cursa MH370, efectuata de un avion Boeing 777-200 si care avea la bord 239 de pasageri si membri ai echipajului, dintre care 153 de cetateni chinezi, a disparut la scurt timp dupa decolarea din Kuala Lumpur, cand avionul a schimbat radical planul de zbor, virand spre vest, apoi spre sud, in directia Oceanului Indian, unde s-ar fi prabusit, din lipsa de carburant. Traiectoria sa a fost reconstituita cu ajutorul satelitilor, dar locul prabusirii a ramas necunoscut si nici o urma nu a fost gasita, in pofida vastelor cautari aeriene si submarine efectuate in largul coastelor occidentale ale Australiei.

La patru luni de la aceasta tragedie, un alt avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care se deplasa de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborat de o racheta in estul Ucrainei, deasupra teritoriului controlat de rebelii prorusi. Toate cele 298 de persoane de la bord, majoritatea olandezi, au murit in urma acestui incident.

Gruparea Stat Islamic (SI) este o organizatie radicala care a avut o ascensiune fulminanta in 2014. Gruparea a fost inscrisa pe lista organizatiilor teroriste a Departamentului de Stat in 2004, sub numele de Al-Qaida in Irak, pe cand era condusa de Abu Musab al-Zarqawi. Recunoscuta pentru atacarea fortelor aliate, asasinarea oficialilor si decapitarea ostaticilor, gruparea a suferit o lovitura odata cu uciderea liderului sau, dar a renascut sub numele de Stat Islamic in Irak si ulterior Stat Islamic in Irak si Siria, cu scopul de a crea un califat in aceste teritorii. Gruparea a profitat de instabilitatea din Siria, unde a devenit una dintre cele mai de temut grupari care incearca sa il inlature de la putere pe presedintele Bashar al-Assad.

Prin tactici brutale, inclusiv ucideri in masa, rapirea membrilor minoritatilor etnice si religioase, decapitari de militari si jurnalisti, gruparea a raspandit teama si furie in toata lumea si a determinat interventia militara a Statelor Unite. Aceasta a decapitat cinci ostatici occidentali incepand din august, respectiv trei americani, intre care doi jurnalisti - James Foley si Steven Sotloff - si un angajat umanitar - Peter Kassig -, si doi angajati umanitari britanici - Alan Henning si David Haines.

Epidemia de Ebola in Africa de Vest a izbucnit in martie 2014 si s-a raspandit rapid, devenind cea mai grava de la descoperirea acestei boli, in 1976. Cercetatorii de la New England Journal of Medicine au identificat pacientul zero al epidemiei in persoana unui copil in varsta de doi ani care a murit in decembrie 2013 la Meliandou, un sat din sud-estul Guineei.

La 29 decembrie, bilantul anuntat de Organizatia Mondiala a Sanatatii era de 7.842 de morti in sase tari - Liberia, Guineea, Sierra Leone, Nigeria, Statele Unite si Mali. Numarul total al cazurilor raportate este de peste 20.000, dar OMS recunoaste ca datele sunt subestimate, avand in vedere dificultatea colectarii datelor.

Moartea unui tanar de culoare, Michael Brown, in varsta de 18 ani, la Ferguson, in Missouri, ucis la 9 august de un politist alb, a reaprins dezbaterea privind relatiile rasiale in Statele Unite. O serie de alte drame recente, de acelasi tip, a intensificat furia comunitatii afroamericane, care se considera victima rasismului din partea politiei.

Prima runda de proteste - dupa incidentul din august - a avut loc in Ferguson. Protestele au reizbucnit insa la inceputul lui decembrie, dupa anuntarea deciziei unui juriu de a nu-l inculpa pe politistul care l-a ucis pe Michael Brown. Acestea s-au raspandit si in alte orase, multi americani considerand ca politia foloseste forta in mod excesiv, mai ales impotriva populatiei de culoare.

Alegerile europene din 25 mai vor ramane in istorie ca un "seism" care a cutremurat aparatul politic al UE. Acestea sunt marcate de o ascensiune a partidelor de extrema dreapta si eurosceptice, mai ales in Franta si Marea Britanie, un semn clar al nemultumirii fata de masurile de austeritate din Europa. Frontul National, condus de Marine Le Pen, castiga alegerile in Franta, iar UKIP al lui Nigel Farage in Marea Britanie. In Grecia, Syriza - de extrema stanga - se claseaza pe primul loc, iar Zori Aurii - de extrema dreapta - se claseaza pe locul al treilea.

La nivel global insa, partidele proeuropene raman jucatorii dominanti. Astfel, Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) ramane principala forta a noului Parlament, iar candidatul sau, Jean-Claude Juncker, devine presedintele Comisiei Europene.

Scotia a organizat un referendum istoric la 18 septembrie pentru a-si redobandi independenta fata de Marea Britanie, pe care a pierdut-o in urma cu trei secole. Acesta a fost respins de 55,42 la suta din populatie, insa a adus regiunii promisiuni de autonomie extinsa din partea premierului britanic David Cameron.

La 19 iunie, Felipe al VI-lea de Bourbon, in varsta de 46 de ani, a depus juramantul in Parlamentul de la Madrid, dupa abdicarea tatalui sau, Juan Carlos, dupa 39 de ani de domnie. El a mostenit o monarhie contestata si o tara afectata de criza economica si somaj si va trebui sa raspunda multor sperante.