25 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobil

La 26 aprilie 1986, la ora 01.23, reactorul numarul 4 al centralei de la Cernobil a explodat in timpul unui test de securitate, in urma unei erori de manipulare. Deflagratia a ridicat dala superioara a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone, scrie MEDIAFAX.

Combustibilul nuclear a ars timp de peste zece zile, emitand elemente radioactive cu o intensitate echivalenta cu cel putin 200 de bombe de la Hiroshima si contaminand o mare parte din Europa, in principal Ucraina, Belarus si Rusia.

Praf si cenusa radioactive au fost dispersate pe o suprafata de peste 200.000 de kilometri patrati dupa explozia reactorului 4 al centralei de la Cernobil. Particulele radioactive au ajuns pana in Scotia sau Irlanda.

• Catastrofa din Japonia "versus" Cernobil

Pentru a stinge incendiul si a curata zona din jurul centralei, URSS a trimis in patru ani 600.000 de persoane, expuse unor doze puternice de radiatii cu o protectie minima.

Bilantul de la Cernobil suscita in continuare controverse: sunt criticate cultul secretului si supravegherea defectuoasa a victimelor in anii haotici din perioada postsovietica, precum si activitatea de lobby in favoarea energiei nucleare, reticenta la analizarea consecintelor pe termen lung ale catastrofei.

Autoritatile ucrainene estimeaza ca in total cinci milioane de persoane - ucraineni, belarusi si rusi - au avut de suferit de pe urma acestei catastrofe. O mare parte dintre ei locuiesc in continuare in zonele contaminate, relateaza MEDIAFAX.

Pentru Greenpeace, consecintele contaminarii radioactive (cancer, afectiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace) ar putea provoca in total intre 100.000 si 400.000 de morti in aceste trei foste republici sovietice.

In 2005, mai multe agentii ale ONU, printre care s-a aflat si Organizatia Mondiala a Sanatatii, au estimat ca 4.000 de persoane au murit in urma expunerii la radiatii, un raport care, potrivit ecologistilor, subestimeaza puternic impactul accidentului de la Cernobil.

In ultimul sau raport din februarie 2011, UNSCEAR mentioneaza, de asemenea, 6.000 de cazuri de cancer tiroidian, dintre care 15 mortale, provocate de consumul inca din copilarie al laptelui contaminat. "Nu sunt alte dovezi convingatoare" privind alte efecte, afirma sursa citata.

Potrivit Greenpeace, cel putin 100.000 de persoane au murit inainte de 2005 in Ucraina, Belarus si Rusia in urma contaminarii radioactive (cancer, afectiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace), a declarat pentru AFP Ivan Blokov, responsabil al filialei ruse a organizatiei. [Actiune Greenpeace impotriva reactoarelor nucleare]

Castori, cerbi lopatari, cai salbatici, bufnite, vulturi si alte animale salbatice au revenit in zona interzisa, care se intinde pe o raza de 30 de kilometri in jurul centralei, dupa ce oamenii au fugit, iar vanatoarea a fost interzisa, potrivit MEDIAFAX.

Dar "Cernobil nu este nicidecum un habitat pentru viata salbatica", avertizeaza Tim Mousseau, profesor de biologie la Universitatea din South Carolina (Statele Unite), unul dintre putinii oameni de stiinta care au analizat in profunzime biodiversitatea din jurul centralei.

Potrivit unui studiu publicat in februarie, Tim Mousseau si colegii sai au capturat 550 de pasari din 58 de specii in opt zone diferite si au incercat sa stabileasca volumul creierului acestora. Pasarile care traiesc in "punctele fierbinti", zone puternic contaminate radioactiv, au creierul cu 5 la suta mai mic decat cele care traiesc in zonele in care nivelul de radiatii este normal. Diferenta era deosebit de mare intre pasarile cu varste mai mici de un an.

• Catastrofa din Japonia "versus" Cernobil

Principalele riscuri sunt generate de Cesiul 137 si, intr-un grad mai mic, de Strontiul 90, doua elemente a caror radioactivitate descreste lent, potrivit Institutului francez de radioprotectie si siguranta nucleara (IRSN).

Particulele radioactive trec din sol in radacinile plantelor, apoi la animalele care se hranesc cu acestea si la persoanele care le consuma carnea sau laptele.

Ajuns in oase si organe, Cesiul 137 emite raze alfa care pot afecta ADN-ul celulelor apropiate, crescand riscul aparitiei unor tumori sau transmiterea la generatia urmatoare a unui ADN mutant.

Principala lectie a catastrofelor de la Fukushima si Cernobil este ca "adevarul trebuie spus", a declarat, luni, presedintele rus, Dmitri Medvedev, cu o zi inaintea implinirii a 25 de ani de la catastrofa nucleara produsa la centrala ucraineana, scrie MEDIAFAX.

"Principala lectie este este ca oamenilor trebuie sa li se spuna adevarul, pentru ca lumea este atat de fragila, iar noi suntem atat de interdependenti, incat orice incercare de a ascunde adevarul, de a nu spune nimic (...) duce la tragedii", a afirmat el, in cursul unei ceremonii desfasurate la Kremlin.

• Accidentul de la Fukushima, mai grav decat Cernobil

Medvedev a anuntat ca va merge marti la Cernobil, pentru a participa la ceremoniile organizate la implinirea a 25 de ani de la producerea catastrofei. "Maine voi merge la Cernobil. Vreau sa ma intalnesc acolo cu omologii mei, dar si cu oamenii care au participat la lichidarea consecintelor accidentului", a spus el.

Puterea sovietica a incercat sa ascunda accidentul de la Cernobil, ulterior facand tentative de a minimiza gravitatea acestuia. Evacuarea localitatii Pripiat, care avea 48.000 de locuitori si se afla la numai 3 kilometri de centrala, a avut loc abia in dupa-amiaza zilei de 27 aprilie.

• Catastrofa din Japonia "versus" Cernobil

Uniunea Sovietica a recunoscut producerea exploziei abia dupa trei zile, cand norul radioactiv a ajuns deasupra Suediei, care a alertat intreaga lume.