Bratarile dacice, cea mai importanta descoperire dupa tezaurul de la Pietroasele

"Indraznesc sa spun ca, dupa tezaurul de la Pietroasele, este cea mai importanta descoperire facuta pe teritoriul Romaniei" , a spus Oberländer despre bratarile dacice din aur descoperite la Sarmisegetusa Regia si care au fost scoase ilegal din tara. Dintre ele, au fost recuperate pana in prezent 13 si se crede ca numarul lor se ridica la 24, scrie MEDIAFAX.

El a comparat si "in termeni vulgari" bratarile dacice cu tezaurul de la Pietroasele, spunand ca cele 13 bratari recuperate pana in prezent cantaresc peste 12 kilograme, in timp ce tezaurul de la Pietroasele are 19 kilograme.

" Bratarile sunt cea mai spectaculoasa categorie de obiecte care ne-au parvenit din sfera civilizatiei dace ", a mai spus Oberländer, adaugand ca aparitia lor a bulversat cunostintele de pana atunci despre daci.

"Vor reprezenta ambasadori de marca ai mostenirii culturale a Romaniei in strainatate, deja au fost la Roma, nu departe de Columna", a mai spus directorul MNIR.

Oberländer-Tarnoveanu a vorbit si despre recenta recuperare a ansamblului de piese dacice din Germania spunand ca ceea ce s-a intamplat este "demn de istoria secreta", de roman cu personaje reale, dintre care unele au fost prezente in conferinta de miercuri.

"O tara mica si cu probleme mari reuseste sa recupereze piese care pareau pierdute pentru totdeauna (...) Am vorbit cu domnul ministru si avem tot sprijinul sa facem o serie de expozitii importante in provincie, sa iesim, ca sa zic asa, din citadelele Bucurestiului", a mai spus directorul MNIR.

La conferinta de presa care avut loc miercuri, la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Capitala, unde au fost expuse aceste artefacte, au luat parte si Kelemen Hunor, ministrul Culturii si Patrimoniului National, Tiberiu Nitu, prim adjunct al Procurorului General al Romaniei, si Augustin Lazar, procuror general adjunct la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.

Lazar, care a condus ancheta pentru recuperarea ansamblului de piese dacice care fusesera scoase ilegal din tara si rascumparate de statul roman in Germania, cu suma de 302.000 de euro, a declarat ca exista probe clare privind existenta a 24 de bratari dacice, si a deplans lipsa ofiterilor specializati in patrimoniu.

Ansamblul de piese recuperate cuprinde cea de-a treisprezecea bratara din aur dacica din zona Sarmizegethusei Regia, doua umbo-uri de scut de parada din fier si 229 de monede de argint dacice de tip Koson si stateri (monede de aur sau argint de la vechii greci si macedoneni) de tip Lysimachos, emise la Tomis si Callatis.

Lazar a spus ca, ajungandu-se la bratara cu numarul 13, s-a trecut de jumatatea drumului. Dar trebuie "sa ne gandim ca mai avem pana la piesa cu numarul 24, referindu-ne numai la bratari", a mai spus acesta, adaugand ca "sunt probe foarte clare privind existenta a cinci tezaure cu 24 de piese".

De asemenea, au fost recuperate 202 monede din argint de tip Koson, elemente de noutate in numismatica, insa din probe rezulta ca acestea fac parte din 2.300 de piese monetare, extrase dintr-un loc anume din situl arheologic de la Sarmisegetusa Regia, a mai spus Lazar.

De asemenea, cele 27 de piese de tip Lysimachos fac parte dintr-un tezaur de 3.600 de stateri din aur, cantarind 30 de kilograme.

"Urmeaza sa urmarim international unde sunt celelalte bunuri. Dar cine sa faca aceasta munca? Patrimoniul e un domeniu strict specializat, nu se pot ocupa cei de la moravuri (...). Nu poate cineva care n-are specializare sa combata acest fenomen", a spus Lazar, amintind ca, pana in primavara anului 2009, Romania a avut, asemenea tarilor civilizate, un serviciu specializat in cadrul caruia lucrau 12 ofiteri, la Inspectoratul General al Politiei. In prezent, la Inspectoratul General al Politiei a ramas un singur ofiter specializat.

Repatrierea celor 232 de piese a fost facuta dupa o ancheta a organelor judiciare romane care a durat cativa ani si a fost condusa de Augustin Lazar, impreuna cu ofiteri din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane si cu colaborarea institutiilor similare din mai multe state europene.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a spus ca ansamblul prezentat miercuri la MNIR a fost identificat in Germania anul trecut, la inceputul acestui an fiind facuta expertiza. Piesele au ajuns in tara marti seara, dupa ora 22.00.

Ministrul a multumit tuturor celor implicati in aceasta operatiune. "Cand suntem preocupati, cand lucram in echipa cu specialisti din toate autoritatile competente si din domeniu, cu colegi din strainatate, avem sansa de a recupera ce tine de patrimoniul cultural national, bineinteles cu eforturi financiare care trebuie depuse", a spus Kelemen.

• Pe 6 aprilie, Guvernul a decis sa aloce fonduri totale de 1,3 milioane lei pentru a recupera din Germania acest lot de bijuterii, monede si piese dacice.
  

La realizarea expertizelor stiintifice ale bunurilor arheologice si numismatice apartinand patrimoniului cultural national al Romaniei, recuperate cu sprijinul organelor judiciare ale statului roman, Guvernului Romaniei si MCPN, au participat o serie specialisti care activeaza in cadrul Muzeului National de Istorie a Romaniei, de la Institutul National de Fizica Atomica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei", Institutul de Istoria Artei si Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Romane, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie (Constanta), Institutul de Cercetari Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Tarii Crisurilor (Oradea). Expertizele au fost realizate si intr-o serie de laboratoare specializate din Franta, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie.

• Bratara dacica de aur a fost numerotata in continuarea celor 12 bratari recuperate pana in prezent de catre statul roman si care sunt expuse la Muzeul National de Istorie a Romaniei, astfel capatand numarul de ordine 13. Este realizata din aur, avand 6,5 spirale si o greutate de 933,4 grame.

• Cele doua umbo-uri de scut sunt realizate din tabla de fier prin prelucrare in tehnica au repoussé, prin batere la cald, avand diametrul maxim actual de circa 42 centimetri si o greutate de circa 1,5 kilograme fiecare; pe unul dintre acestea este reprezentat un zimbru, iar pe celalalt un grifon, fiind vorba de piese foarte rare din repertoriul armentului dacic

• . Cele 229 de monede cuprind 27 de piese din aur de tip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson "clasic" si 163 din argint imitand tetradrahmele de tip Macedonia I.

Toate aceste obiecte au fost obtinute ilicit de jefuitori de comori din zona Sarmizegetusei Regia.

In cursul anilor 1995 - 2001, intreaga zona Sarmizegetusa Regia (inscrisa pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO in 1999) a fost vizata de activitatile unor grupari ale crimei organizate, care au practicat braconajul arheologic pe scara larga. Un numar foarte mare de obiecte de tezaur din aur, argint, bronz si fier au fost sustrase si exportate ilegal in Europa Occidentala si SUA.

Dupa mai multe tentative ale ofiterilor de la Politia de Patrimoniu din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, in 2005, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia a inceput instrumentarea unor dosare penale membrilor mai multor grupuri infractionale din judetul Hunedoara in legatura cu jaful arheologic de la Sarmizegetusa Regia si alte fapte penale.

In decembrie 2009, Judecatoria Deva a condamnat la inchisoare 13 persoane, pedepsele insumand 100 de ani de privare de libertate. In prezent se judeca apelul in acest proces.

Organele judiciare impreuna cu Guvernul si MCPN au intreprins mai multe actiuni de depistare si recuperare a bunurilor arheologice si numismatice sustrase si exportate ilegal. Acestea s-au desfasurat in cooperare cu Interpolul si cu organele judiciare din Franta, Germania, Elvetia, Austria, Marea Britanie, Belgia, Serbia si SUA. Alte operatiuni de recuperare s-au desfasurat in Romania, la care au luat parte mai multe inspectorate judetene ale Politiei si Politiei de Frontiera.

Primele patru bratari dacice au fost rascumparate cu suma de 980.000 de lei de la un colectionar american. Acestea au fost aduse in tara pe 7 ianuarie 2007 si au fost expuse la MNIR. Cea de-a cincea bratara a fost predata statului roman de catre autoritatile judiciare franceze, in ianuarie 2007. Aceasta apartinea unui cetatean german din Munchen si fusese expusa la Expozitia Bienala a Anticarilor, organizata de Grand Palais din Paris. O alta bratara geto-dacica din aur a fost recuperata in luna iunie 2007, la Baia Mare, de la un hunedorean.

Alte trei bratari dacice au fost recuperate in august 2007, din Elvetia si din SUA. Rascumpararea celor doua bratari dacice din Elvetia a costat 140.000 de euro, iar a celei din SUA - 60.000 de dolari.

A 10-a si a 11-a bratara dacica, recuperate de autoritatile romane de la un cetatean german, au fost aduse la MNIR in decembrie 2008. Pentru rascumpararea acestora a fost platita suma de 131.000 de euro. Cea de-a 12-a bratara dacica, descoperita la un cetatean din SUA, a fost rascumparata cu suma de 68.994 de euro si expusa la MNIR pe 27 iulie 2009.

• De asemenea, in ultimii ani au mai fost recuperate: un colier dacic din aur si o pereche de cercei elenistici tarzii sau romani imperiali timpurii, proveniti din asezarea dacica Capalna, judetul Alba, obiecte exportate ilegal inainte de 2005 si repatriate pe 27 ianuarie 2009, o serie de bijuterii din argint dacice, peste 2.000 de monede de argint grecesti, dacice si romane, zeci de unelte si arme dacice din fier, vase de bronz romane, sute de podoabe si accesorii de bronz romane, bizantine si medievale. Toate acestea se afla in prezent la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia.