România, tărâmul „făgăduinței” pentru asiatici. Patronii noștri de bat pe ei

Patronii se bat pe angajații din Asia

„Am început să aducem și din India, Pakistan, Bangladesh. Acum, în companie cred că avem peste 15 naționalități. În toată compania avem undeva la 120, peste 120. Ultimii au venit în luna februarie, când am avut aproximativ 20, 25 de asiatici veniți”, a spus Ionuț Păun, manager HR al unui restaurant.

10.000 de muncitori asiatici lucrează în HoReCa și mulți au venit să acopere deficitul de angajați din agricultură. Cererea de forță de muncă din Asia se arată în cifre. În 2016, 5.500 de muncitori din afara Uniunii Europene puteau lucra la noi. În 2022, Guvernul a aprobat avize pentru 100.000 de lucrători asiatici. Problema este că autoritățile noastre nu pot procesa un volum atât de mare de dosare.

Pentru a nu mai aștepta și, deci, a nu pierde bani, patronii fură angajații asiatici de la alte firme. Mai exact, muncitorii de această nație, fiind ușor identificabili, sunt abordați de patroni, care îi văd la lucru și le fac oferte. Însă, mulți nu își dau seama de consecințele la care se expun atunci când pleacă de la un loc de muncă.

Acum, demisia unui angajat asiatic înseamnă pierderi mari pentru angajatorul inițial, dar există și riscul ca angajatul să ajungă în stradă sau să lucreze la negru. Drept urmare, specialiștii din industrie solicită legi mai aspre pentru muncitorii din afara Uniunii.

Cosași bengalezii în Galați; nu s-au găsit români pentru a tăia iarba

Autoritățile gălățene încearcă din aprilie aducerea mai multor bengalezi în oraș, lucru care s-a reușit abia acum. Nu au găsit români pentru a tăia iarba. Grupați în echipe de câte cinci sau șase oameni, cei treizeci de angajați din Bangladesh s-au apucat de muncă imediat cum au ajuns în țara noastră. Pentru comunicarea cu angajatorul român, aceștia se bazează pe un pakistanez, care vorbește bengala și a învățat și românește.

Citeste si:

Inna, primele declarații despre cererea în căsătorie. Cum au...

Oamenii primesc aproape 2.000 de lei în mână, cazare și o masă pe zi, la care se pot adăuga bonusuri de performanță. Ei au contracte pe o durată de doi ani, cu posibilitatea de a se prelungi la cinci ani. În țara natală, primeau cel mult 1.000 de lei pentru munca la câmp sau în diverse magazine.

Pescari asiatici în Deltă

România a început să importe, în ianuarie 2022, forță de muncă pentru fabrici de conserve, bărci de pescuit și nave de croazieră de la capătul lumii, fiind ultima soluție pentru a resuscita industria.

Agențiile de recrutare au ajuns cu căutările în inima Asiei, din dorința de a găsi pescari dispuși să se mute la Tulcea, în Deltă. Odată cu ei selectează și femei care să lucreze la fabricile de produse din pește.

Citeste si:

Recrutarea din Asia: Soluția surprinzătoare pentru deficitul de...

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe