Curtea Constituţională discută miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului şi Avocatului Poporului cu privire la modificările aduse legii privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Judecătorii ÎCCJ au apreciat, în obiecţia de neconstituţionalitate, că actul normativ a fost adoptat fără respectarea principiului bicameralismului.

CCR mai are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

Tot miercuri, judecătorii Curţii vor dezbate şi obiecţia Guvernului pe Legea care aprobă ordonanţa de urgenţă 168/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, precum şi a altor acte normative, şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, pe 15 decembrie 2020, proiectul de lege iniţiat de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu care prevede că inculpaţii pentru fapte evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, nu mai execută pedeapsa cu închisoare dacă achită integral prejudiciul, ci doar plătesc o amendă.

De asemenea, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte”.

Citeste si:
Românii care ard gunoaie ilegal ar putea fi condamnați la închisoare
Românii care ard gunoaie...

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Pe 17 decembrie 2020, ÎCCJ a decis să atace actul normativ la Curtea Constituţională.

„La data de 17.12.2020, ora 14, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.25 lit.c din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, În prezenţa unui număr de 74 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de art. 34 din actul normativ sus-indicat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr.241/2015 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (PL-x nr.354/2018/2020)”, a transmis ÎCCJ.

Porivit sursei citate, sesizarea de neconstituţionalitate „priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă adoptarea actului normativ în discuţie s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art.61 alin. (2) şi ale art.75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, în coordonatele trasate prin Decizia nr.679/2020 a Curţii Constituţionale, dar şi prin jurisprudenţa anterioară a acesteia, întrucât forma adoptată de Camera Deputaţilor (Camera decizională) modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate de Senat, în calitate de Cameră de reflecţie”.

„Totodată, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului unic pct.4 )art.10 alin. (12) din Legea nr. 241/2014) în raport cu prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5) din legea fundamentală, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, întrucât, contrar cerinţelor impuse de art.1 alin.(5) din legea fundamentală, dispoziţiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis şi previzibil, care sunt inculpaţii care beneficiază de dispoziţiile art.10 din Legea nr.241/2015”, mai indică sursa menţionată.

Citeste si:
Zile libere pentru românii care se vaccinează
Zile libere pentru românii...

În finalul comunicatului, judecătorii precizează că nu se substituie Legislatvului, dar trebuie să asigure respectarea Constitţiei.

În exercitarea atribuţiei sale constituţionale şi legale privind sesizarea jurisdicţiei constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne consecventă necesităţii exercitării acesteia exclusiv pentru considerente legate de asigurarea supremaţiei Constituţiei şi a legii, precum şi a calităţii legii, având în vedere efectele directe pe care astfel de chestiuni le au ulterior pentru cetăţenii implicaţi în proceduri judiciare, examinarea efectuată de către Secţiile Unite vizând exclusiv aspecte de legalitate şi nepunând în discuţie opţiunile de politică legislativă, care rămân incluse în marja suverană de apreciere a Legislativului.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.