"Ordinul de protectie provizoriu se emite de catre politistii care, in exercitarea atributiilor de serviciu, constata ca exista un risc iminent ca viata, integritatea fizica ori libertatea unei persoane sa fie pusa in pericol printr-un act de violenta domestica, in scopul diminuarii acestui risc", informeaza un comunicat al Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR) transmis vineri Agerpres.

Pentru a veni in sprijinul victimelor, legislatia privind violenta domestica a fost modificata si completata prin Legea nr. 174 din 13 iulie 2018, fiind reglementata modalitatea de interventie a politistilor in cazurile de violenta domestica si emiterea ordinului de protectie provizoriu de catre acestia.

De la data de 28 decembrie 2018, politistii pot emite ordinul de protectie provizoriu, prin care se dispun, pentru o perioada de cinci zile, una sau mai multe masuri de protectie a victimelor.

"Ordinul stabileste procedura de interventie a politistilor, de cooperare cu celelalte institutii cu atributii in prevenirea si combaterea violentei domestice, metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului si procedura de emitere a ordinului de protectie provizoriu, precum si cea de punere in executare a acestuia", se arata in comunicat.

Politistii pot lua masuri prin care sa separe victima de agresor

Interventiile politistilor la cazurile de violenta domestica se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizarilor primite prin 112, formulate in scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unitatilor de politie de catre persoanele implicate in actele de violenta domestica, de catre persoanele care au asistat la producerea actelor de violenta domestica sau de catre alte persoane.

"In cadrul interventiilor, politistii pot lua masuri pentru separarea victimei de agresor si pot realiza orice alte demersuri necesare eliminarii riscurilor imediate. Ei observa si adreseaza intrebari cu privire la starea fizica a persoanelor implicate si, daca se impune, solicita interventia echipelor medicale. Informeaza atat victima, cat si agresorul cu privire la drepturile si obligatiile lor si masurile ce vor fi dispuse in urma evaluarii situatiei de fapt", precizeaza IGPR.

De asemenea, sesizeaza structurile specializate ale Politiei Romane sau ale altor institutii in situatia in care, in urma verificarii sesizarii, sunt constatate si alte fapte incriminate, obtinand probe, dupa caz.

Ordinul prevede si modul in care politistii trebuie sa actioneze in situatii speciale, spre exemplu in cazul evacuarii agresorului din imobil.

Politistii vor stabili ce e de facut pe baza a 21 de intrebari

Cu ocazia interventiei, in vederea stabilirii existentei unui risc iminent ca viata, integritatea fizica ori libertatea persoanelor sa fie pusa in pericol printr-un act de violenta domestica, politistii evalueaza situatia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului ce cuprinde 21 de intrebari. Pe baza raspunsurilor, se stabileste daca exista realmente riscul ca viata sau integritatea fizica a victimei sa fie pusa in pericol.

In luna noiembrie 2018, echipe de specialisti din cadrul IGPR au organizat o serie de sesiuni de pregatire a politistilor, in 19 centre zonale. La sesiunile de instruire au participat peste 4.500 de politisti, obiectivul activitatii constand in transmiterea catre acestia a noilor prevederi legislative in domeniu si clarificarea aspectelor privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violenta domestica.

In primele 11 luni ale anului trecut, la nivel national, au fost sesizate 35.623 de infractiuni din sfera violentei domestica (52,3% in mediul urban si 47,7% in rural).

Dintre acestea, ponderea cea mai mare parte este reprezentata de faptele de "lovire sau alte violente" - 58,6%, urmate de "amenintare" - 7,25%, "abandon de familie" - 21,33% si "nerespectare a ordinelor de protectie" - 3,71%.

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor, cele mai multe infractiuni s-au comis la domiciliul subiectilor (75% din totalul infractiunilor).

In perioada de referinta, au fost emise, de catre instantele judecatoresti, 3.438 de ordine de protectie, cele mai multe la solicitarea victimelor (3.393), alte 22 la solicitarea procurorului si 23 la solicitarea altor institutii cu atributii in domeniu.