Astfel, in ceea ce priveste educatia timpurie, cele doua scenarii au un concept similar, axat pe dezvoltarea de competente specifice varstei.

Pentru invatamantul primar si secundar inferior, cel dintai scenariu prevede un ciclu primar si secundar de patru ani, alaturi de un an pregatitor. Evaluarea finala se va face in baza unui examen, a mediei la clasa si a mediei tezelor unice standardizate.

Scenariul al doilea prevede o durata a educatiei primare de sase ani si una a educatiei secundare inferioare de trei ani. In educatia primara nu se vor acorda note sau calificative. Se va pastra portofoliul educational. Tranzitia ar urma sa se faca prin intermediul unei testari standardizate, al recomandarii unui consilier si al unui interviu sau al unor probe specifice invatamantului tehnologic si profesional.

Pentru invatamantul secundar superior, scenariul 1 prevede o durata de patru ani. Absolventii clasei a XI-a, ruta profesionala, ar urma sa finalizeze un program de pregatire aditionala pentru a putea sustine bacalaureatul teoretic. Vor exista doua tipuri de bacalaureat - teoretic si aplicat. Bacalaureatul aplicat ar urma sa permite accesul pe o ruta de invatamant tertiar profesional.

Scenariul al doilea prevede o durata a invatamantului secundar superior de trei ani, indiferent de forma de invatamant aleasa (teoretica, profesionala, vocationala).
Educatia profesionala ar urma sa aiba o pondere practica de 50%. Testul de finalizare a studiilor va fi standardizat si transdisciplinar, dar cu accent pe continutul profilului. Elevii vor putea alege trei probe, in functie de optiunile lor de studii universitare. Va fi recunoscut si bacalaureatul international.

In ceea ce priveste invatamantul tertiar, primul scenariu prevede o ruta de licenta profesionala compusa din educatia oferita in colegiile universitare si un an de educatie suplimentara folosit pentru sustinerea licentei, scrie Agerpres.

Conform scenariului al doilea, ciclurile de licenta, masterat si doctorat vor putea fi accesate de toti absolventii examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmata.

De asemenea, strategia prevede 12 deziderate pentru "Romania educata", la orizontul 2030. Potrivit acestora, sistemul de educatie trebuie sa asigure in permanenta conditiile ca elevii si studentii sa-si dezvolte propriul potential, ajutandu-i sa exceleze in domeniile spre care au inclinatie, dar si in domenii aflate in aria lor de interes. De aceea, consilierea scolara, serviciile educationale de sprijin de tipul "Scoala dupa scoala", portofoliul educational si materiile optionale vor trebui sa capete o importanta mult mai mare in formarea, evaluarea si definirea parcursului scolar/universitar.

Se mentioneaza ca oportunitatile de inscriere a copiilor intr-o forma de educatie timpurie, atat pentru nivelul anteprescolar, cat si pentru cel prescolar, sunt esentiale in dezvoltarea sustenabila pe termen lung a comunitatilor. Potrivit aceleiasi surse, copiii si tinerii trebuie sprijiniti pentru a putea finaliza invatamantul secundar superior, fie pentru a urma un traseu de invatamant tertiar, fie pentru a obtine o calificare pentru integrarea lor ulterioara pe piata muncii si in societate.

"Pentru a reduce parasirea timpurie a scolii este nevoie de masuri care sa permita identificarea, din timp, a situatiilor de risc, dar si de instrumente flexibile pentru corectarea acestora. In scopul atingerii acestor deziderate, se asigura o infrastructura adecvata si suficienta, care sa respecte cel putin un set minimal de standarde (care includ nu doar caracteristicile spatiului interior, ci si ale spatiului exterior, dotarile, personalul etc). Se adopta un curriculum gandit in succesiune logica de la nivelul ante-prescolar pana la cel universitar, coerent si adecvat profilului divers al copiilor si specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru intreg sistemul de educatie. Este esentiala asigurarea personalului didactic format astfel incat sa poata aplica acest curriculum in diferite comunitati si situatii, pentru a raspunde adecvat unei mari diversitati de elevi/studenti", prevede documentul.
Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, trebuie sa fie absolventi de studii universitare. Formarea initiala a tuturor cadrelor didactice trebuie sa includa etape de mentorat, o perioada de practica de minimum sase luni si un proces riguros de selectie. In predarea la clasa, cadrele didactice beneficiaza de contributia/ ajutorul unor specialisti (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) si au acces la programe de formare continua de calitate, adecvate nevoilor acestora si ale comunitatii educationale.
"Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Intr-un astfel de sistem, cadrele didactice cu performante deosebite sunt stimulate, iar cele cu carente in activitate sunt ajutate si trec printr-o etapa intermediara de sprijin didactic pentru ca, ulterior, sa fie identificate, daca este cazul, solutii individuale, onorabile, de reorientare profesionala sau iesire din sistem", reiese din strategie.
Documentul prevede ca formarea fiecarui elev si student este esentiala pentru viitorul Romaniei iar pentru aceasta trebuie sa existe un grad suficient de autonomie institutionala in gestiunea resurselor, in functie de nevoile beneficiarilor si de tipul comunitatii deservite, dar bazat pe standarde minime de calitate si garantarea unor trasee educationale personalizate si flexibile. Suplimentar, trebuie sa existe programe nationale de sprijin pentru elevii si studentii din medii dezavantajate iar scolile care deservesc preponderent comunitati sarace sa aiba acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal suport si activitati de implicare a comunitatii in viata scolii.

Conform viziunii, tinerii beneficiaza de posibilitatea de a alege o parte a materiilor, activitatile extracurriculare si alte forme de educatie complementare utile. In urma consilierii, acestia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocationale, profesionale sau teoretice, in functie de domeniul spre care au inclinatie.

Potrivit strategiei, Romania participa la programele europene de mobilitate cu o pondere din totalul beneficiarilor proportionala cu greutatea sa demografica in cadrul Uniunii Europene. In acest sens sunt atinse tintele minime de mobilitate presetate: de 20% pentru licenta si masterat si de 90% pentru studiile doctorale. Simultan, cel putin 5% din programele de studiu sunt derulate in comun cu alte universitati europene sau internationale. De asemenea, entitatile de educatie si cercetare romanesti acceseaza minimum 4% din totalul alocarii de fonduri europene pentru intarirea cooperarii universitare si in domeniul cercetarii.

"Elevii au capacitatea de a intelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, in momentul finalizarii educatiei secundare. Absolventii acestui nivel de studiu au capacitatea de a cauta si de a selecta informatiile de care au nevoie, in mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii si Comunicarii (TIC)", este un alt deziderat prevazut in strategie.
De asemenea, intreg parcursul educational trebuie sa aiba la baza dezvoltarea gandirii critice si creativitatii fiecarui copil.

"Etica si integritatea sunt valori care se cultiva si respecta pe tot parcursul educational, existand regulamente clare care prevad consecintele nerespectarii acestor valori pentru toti cei implicati. (...) Implicarea parintilor, a asociatiilor de elevi, a sindicatelor si a sectorului privat in deciziile scolilor este o caracteristica naturala a sistemului iar in invatamantul tertiar normalitatea este reprezentata de implicarea studentilor ca parteneri egali in toate procesele decizionale, alaturi de angajatori si reprezentanti ai societatii in ansamblu", prevede aceeasi sursa.