Astfel, articolul 66 al legii se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Judecatorii Curtii nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati sau perchezitionati sau trimisi in judecata penala decat cu incuviintarea plenului Curtii Constitutionale, la cererea ministrului Justitiei, sesizat de procurorul general al PICCJ”.
De asemenea, „incuviintarea prevazuta la alineatul precedent se da cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor CCR, dupa ascultarea judecatorului in cauza”.
„Pentru infractiuni savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, urmarirea penala si trimiterea in judecata se face numai de catre PICCJ iar competenta de judecata apartine ICCJ. In caz de infractiune flagranta, judecatorii Curtii pot fi retinuti si supusi perchezitiei, ministrul Justitiei informandu-l de indata pe presedintele CCR si solicitand, daca este cazul, incuviintarea Curtii pentru urmarirea penala si arestarea prevazute la alineatul 1”, mai prevede propunerea legislativa.
Potrivit proiectului, „judecatorul trimis in judecata penala poate fi suspendat prin decizia plenului Curtii Constitutionale adoptata cu votul a doua treimi din membrii Curtii. In cazul unei decizii de achitare, suspendarea inceteaza, iar in cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecator al Curtii inceteaza de drept”.
In prezent, art. 66, alineatul 1 prevede: „Judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi in judecata penala decat cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau a Presedintelui Romaniei, dupa caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.
Deputatul mai propune ca articolul 68, alineatul 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale sa se abroge.
Măsurile fiscale propuse de Guvernul Ciolacu, analizate de CCR
Acestea prevede: „In cazul in care perioada pentru care a fost numit noul judecator, potrivit alin.(2), este mai mica de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reinnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.
De asemenea, la articolul 69, dupa alineatul 3 se introduce alineatul: „Dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care a fost numit, judecatorul CCR poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen”.
Deputatul Adnagi Slavoliub precizeaza, in expunerea de motive, ca se „impune” instituirea unor masuri concrete si distincte prin care sa se elimine, anticipat, orice posibilitati de exercitare a unei presiuni asupra judecatorilor Curtii Constitutionale.
„Chiar daca imunitatea judecatorilor este mai extinsa decat a oricarui alt demnitar al statului, apreciem ca aceasta se impune din perspectiva necesitatii asigurarii unei protectii legitime unor demnitari care, in exercitarea unui mandat limitat in timp la cel mult noua ani, nu au nici statutul politic al parlamentarilor sau al presedintelui Romaniei, nici o functie de cariera profesionala ca in cazul magistratilor”, sustine initiatorul.
Adnagi Slavoliub arata ca „imunitatea propusa constituie cea mai eficienta garantie ca judecatorii CCR isi pot exercita rolul conferit de legea fundamentala fara constrangeri sau presiuni”.
Claudiu Năsui (USR): Guvernul vrea să cumpere tăcerea judecătorilor...
„Au fost preluate conditiile prevazute in caz de infractiunea flagranta pentru deputati si senatori, tocmai pentru a elimina speculatia ca judecatorii CCR ar fi aparati de orice responsabilitate penala in cazul comiterii unei infractiuni indiferent de conditii”, explica deputatul.
Acesta mai precizeaza, in expunerea de motive, ca infractiunea flagranta, precum si masurile prevazute inlatura speculatia ca s-ar putea utiliza acte procesual penale pentru a genera o presiune asupra unui judecator constitutional, scrie News.ro.
Adnagi Slavoliub afirma ca masuri similare exista in aproape toate statele membre ale UE, diferentele fiind „minore”.
„In esenta, singura diferenta semnificativa este aceea ca, in unele state, mai inainte de a se incepe orice act de urmarire penala impotriva unui judecator constitutional trebuie solicitata si incuviintata revocarea judecatorului respectiv din functie”, a completat deputatul.
Israel: Cei doi teroriști palestinieni suspecți în atentatul din...
Adnagi Slavoliub a mai mentionat ca, in cadrul propunerii legislative, a fost introdusa si o prevedere care „aplica judecatorilor CCR un regim similar celui prevazut pentru judecatorii ICCJ la terminarea mandatului prin expirarea termenului pentru care s-a facut numirea”.
„La acest aspect s-a tinut cont de faptul ca, potrivit legii, presedintele CCR este echivalat in grad cu presedintele ICCJ, iar ceilalti judecatori constitutionali cu vicepresedintii ICCJ”, conchide deputatul Adnagi Slavoliub.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Go big or Go home: cum să te extinzi în Silicon Valley ca firmă din România
Sursa: start-up.ro
-
Se vor scumpi produsele Sabon din cauza războiului din Fâșia Gaza? Răspunsul...
Sursa: retail.ro
-
Construind poduri, nu ziduri: Ghid pentru a dezvolta relații sănătoase
Sursa: garbo.ro
-
România a avut cea mai mare rată a inflației din UE în februarie
Sursa: futurebanking.ro
-
Tarot online: Se teme că te poate pierde?
Sursa: kudika.ro
-
#GreenEnergy4Everyone – Claudiu Butacu: informarea, soluția pentru prosumatori
Sursa: green.start-up.ro
-
Ministrul Energiei: Reactorul nuclear de la Doicești va fi cu 20-30% mai...
Sursa: wall-street.ro