In comunicatul DNA se precizeaza ca, la data de 24 februarie, procurorii DNA au dispus clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea de "folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite".
De asemenea, au disjuns si declinat catre Parchetul General partea din dosar referitoare la savarsirea infractiunilor de:
- Favorizare a faptuitorului
- Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului
- Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri
- Fals intelectual
In comunicatul DNA citat de Ziare.com se prezinta mai multe detalii cu privire la acest dosar.
Astfel, in comunicat se precizeaza ca dosarul a fost format ca urmare a unei sesizari formulate de persoane fizice cu privire la savarsirea infractiunilor de favorizare a faptuitorului si prezentare cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau presedintelui Romaniei.
Ulterior, petentii au completat sesizarea cu privire la savarsirea infractiunii de exercitare a autoritatii si influentei de catre o persoana cu functii de conducere intr-un partid politic, in vederea obtinerii de foloase necuvenite.
Mai tarziu, procurorii au dispus extinderea urmaririi penale in cauza, cu privire la infractiunile de:
- sustragerea sau distrugerea de inscrisuri
- sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri
- fals intelectual
In comunicatul DNA sunt prezentate pe larg toate detaliile cu privire la parcursul controversatei ordonante de urgenta 13/2017 in Guvern, de la forma initiala avuta in vedere de fostul ministru al Justitiei, Florin Iordache, si pana la cea finala.
Pas important în dosarul Visa Waiver, prin care românii ar putea să...
Astfel, daca initial s-a pornit de la punerea in acord a unor decizii CCR cu Codurile Penale si gratierea unor pedepse, ulterior s-a ajuns la o alta forma, adoptata de Guvern.
Initial, ministrul Iordache "a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justitiei un document ce continea modificarile pe care acesta dorea sa le aduca celor doua Coduri".
"Principalele modificari dorite la acel moment de ministrul Justitiei vizau:
- Dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu;
- Dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu;
- Modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de conflict de interese;
- Modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de coruptie: darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta;
- Modificari ale codului de procedura penala, printre care se regaseau si modificari ale modului de sesizare denuntul si plangerea", arata procurorii DNA.
Urmare a solicitarii ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit o nota prin care indica explicit ce decizii ale Curtii Constitutionale ar fi trebuit transpuse in legislatie, indicand in concret o solutie pentru fiecare modificare, arata DNA.
În biroul lui Arafat a fost găsit un microfon. Parchetul General...
De asemenea, personalul de specialitate "a opinat ca este imposibil a justifica urgenta pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG", subliniaza DNA.
In data de 17 ianuarie s-au intocmit proiectele de OUG privind modificarea Codurilor si gratierea, "renuntandu-se la dezincriminarea totala a abuzului in serviciu".
"In schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, conditia existentei unei plangeri penale prealabile precum si diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renuntat la modificarea infractiunilor de coruptie clasice, deoarece s-a atras atentia asupra posibilitatii sanctionarii Romaniei care este parte a Conventiei de la Merida", se mai arata in comunicat.
Procurorii reamintesc ca proiectele nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentara a Guvernului, ci au fost puse in dezbatere publica, cerandu-se puncte de vedere de la principalele institutii din domeniul judiciar.
DOCUMENT Ardem de vii în spitale. Primăria Constanța a amânat...
"In toata aceasta perioada, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit 6 (sase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite. Cea mai consistenta nota este cea intocmita la data de 27.01.2017, ce contine peste 30 de pagini", se mai arata in comunicatul DNA.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Inițiativa europeană prin care România ar putea recicla mai eficient sticla
Sursa: green.start-up.ro
-
Laura Olaru, antreprenoarea care a pariat totul pe genți: Trebuie să fii un...
Sursa: retail.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în săptămâna 1-7 aprilie în funcție de zodie
Sursa: garbo.ro
-
Emi Gal, fondatorul român care facilitează oamenilor lupta eficientă cu cancerul
Sursa: start-up.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 29 martie 2024?
Sursa: kudika.ro
-
Eleni Skoura, ING Bank: Personalizarea înseamnă informația potrivită, la...
Sursa: futurebanking.ro
-
Inspector ITM, reţinut după ce ar fi beneficiat de un plin de benzină pentru...
Sursa: wall-street.ro