Korodi: Reexaminarea Codului silvic ar trebui respinsa, sa ramana varianta initiala

Attila Korodi a declarat, marti, corespondentului MEDIAFAX ca noul Cod silvic are o coerenta "foarte clara” care vizeaza aspecte legate de paza padurilor, de exportul de busteni sau privind monopolurile.

"Codul silvic are o coerenta foarte clara care vizeaza trei aspecte foarte importante pentru UDMR. Este vorba de paza padurilor, in conditiile in care nu se afla sub paza o jumatate de milion de hectare de padure, apoi vorbim de exportul exagerat de bustean in China si Orientul Mijlociu, al treilea element fiind monopolurile, unde noi sustinem limita de 30% pentru un grup economic. Din punctul nostru de vedere, reexaminarea Codului silvic, ceruta de presedintele Klaus Iohannis, trebuie respinsa, si sa ramana varianta initiala, a Senatului”, a spus Korodi.

Intrebat de ce crede ca seful statului a cerut reexaminarea Codului silvic, fostul ministru al Mediului a spus ca nu stie, in conditiile in care nu au fost comunicari publice cu detalii pe aceasta tema. "PNL a comunicat si eu cred ca PNL greseste, lucreaza pe alte principii din punct de vedere al managementului silvic, dar nu comentez mai mult despre decizia presedintelui Iohannis pentru ca, in afara comunicarii respective, nu a mai fost vreo comunicare publica”, a subliniat Attila Korodi.

Intrebat, de asemenea, cum ar putea iesi Codul silvic in cazul unei reexaminari, fostul ministru al Mediului a afirmat ca daca limita de 30% nu va fi votata, "va fi o varianta foarte proasta pentru ca am omorat si ultimele redute care mai exista la nivel local de capacitati de prelucrare a lemnului”.

"Asta inseamna ca toata afacerea va fi concentrata pe monopoluri si industria locala va disparea, in special in zona montana, unde este monoindustrie”, a adaugat Korodi.

Proiectul de modificare a Codului silvic, initiat in vara anului 2014 de 125 de parlamentari PSD si trimis inapoi la Parlament pentru reexaminare de presedintele Klaus Iohannis, intra marti in dezbatere la comisiile Camerei Deputatilor, forul decizional, dupa ce Senatul l-a readoptat in aceeasi forma. Propunerea legislativa semnata de cei 125 de deputati si senatori PSD a fost inregistrat la Senat in 3 iulie 2014, la cateva zile dupa ce proiectul de lege al Guvernului Ponta, initiat de fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri Lucia Varga (PNL) a fost respins (in 24 iunie 2014).

Citeste si:

Attila Korodi considera ca scandalul izbucnit in Valea Uzului ar...

O alta initiativa pentru modificarea Codului silvic, semnata de 30 de deputati PSD, era la momentul respectiv in dezbatere la Camera Deputatilor, dupa ce a fost respinsa de Senat. Aceasta prevedea posibilitatea ca padurile proprietate privata ale persoanelor fizice sau juridice sa fie "transformate in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, terenuri de recreere sau de agrement". Initiativa a fost respinsa de Camera Deputatilor in 6 mai anul acesta.

Propunerea celor 125 de parlamentarilor PSD a atras, la randul ei, unele critici la vremea respectiva.

"Nu par a fi masuri care sa asigure o securitate reala si sustenabila a fondului forestier, ca de exemplu: excluderea perdelelor de protectie si a pasunilor impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, din fondul forestier; permiterea constructiilor la 50 metri fata de liziera padurii; reducerea obligativitatii statului roman de a impaduri o suprafata de 2 milioane hectare pana in 2035, la o suprafata de 1 milion hectare pana in 2030", spuneau reprezentantii Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham), dupa ce initiativa a fost adoptata de Senat in 17 septembrie.

Citeste si:

Noul Cod Silvic, aprobat: furtul de arbori devine faptă penală

Ministrul delegat pentru Ape si Paduri de la vremea aceea, Doina Pana (PSD), arata, in schimb, ca proiectul noului Cod silvic este unul foarte benefic, iar reprezentantii AmCham "probabil ca au citit niste declaratii ale unor personaje din spatiul public, care nu sunt reale". In 25 februarie, proiectul a fost adoptat de Camera Deputatilor, pe fondul criticilor parlamentarilor PNL. Proiectul prevede, printre altele, ca valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de catre operatori economici atestati.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpara la licitatie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub forma de lemn rotund fasonat la drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achizitionat.

Citeste si:

Firea: „Legea Prevenirii Separării Copilului de Familie, aprobată...

Proiectul mai stabileste ca suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 metri patrati in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 hectare si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri patrati, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 hectare.

Accesul public in fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul seful ocolului silvic, in cazul administrarii, proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice

Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate.

Citeste si:

Fumatul interzis minorilor în locurile publice. Proiectul, adoptat...

Alte articole stabilite de deputati prevad ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

Deputatul PNL Tinel Gheorghe afirma ca sunt aspecte contradictorii in continutul legii, care vor crea probleme de aplicare.

Presedintele Klaus Iohannis a retrimis, in 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea si completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv ca are prevederi de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si creaza premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator.

In replica, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Gratiela Gavrilescu (PLR), a lansat, pe 25 martie, un apel public catre parlamentari sa reexamineze de urgenta proiectul Codului silvic.

"Noul Cod Silvic vine cu o serie de articole importante care au rolul sa puna capat monopolurilor mari in domeniul prelucrarii lemnului si sa determine intrarea in normalitate a suprafetelor de paduri detinute de micii proprietari din tara", afirma ministrul.

De asemenea, referindu-se la decizia presedintelui Klaus Iohannis de nepromulgare a Codului silvic si de solicitare a reexaminarii acestuia de catre Parlament, ministrul considera ca aceasta "nu face altceva decat sa intarzie nejustificat punerea in aplicare a unei legislatii corecte si moderne, menita sa apere micii proprietari de padure, sa combata taierile ilegale si sa stimuleze extinderea fondului forestier national, in special in regiunile cu deficit mare de padure".

Totodata, Consiliul Concurentei fusese sesizat in legatura cu o posibila pozitie de monopol pe achizitiile de masa lemnoasa a firmei Holzindustrie Schweighofer, plangerea fiind inaintata de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Catalin Baciu.

Sambata, au avut loc proteste la Bucuresti si in alte orase din tara fata de defrisarile ilegale, dar si de faptul ca presedintele Klaus Iohannis a retrimis in Parlament Codul silvic.

Iohannis a anuntat, in aceeasi zi, ca problema defrisarilor ilegale va fi pusa pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), aratand ca protestul impotriva despaduririlor abuzive este unul perfect legitim.

Senatul a respins, in 27 aprilie, modificarile solicitate de presedintele Klaus Iohannis prin cererea de reexaminare si a votat legea in varianta initiala.

Proiectul a ajuns din nou pe masa deputatilor si va fi dezbatut marti de comisiile juridica, de mediu si de agricultura.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe