Osemintele lui Constantin Brancoveanu vor fi venerate ca moaste

In perioada 12 - 15 mai, la solicitarea Patriarhiei Romane, Muzeul Municipiului Bucuresti, prin responsabilul de santier, arheologul Gheorghe Manucu-Adamesteanu, arheologul Raluca-Iuliana Popescu si expertul in arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea arheologica a zonei mormantului domnitorului Constantin Brancoveanu din biserica Sfantul Gheorghe Nou. Echipa de cercetare a fost completata de doi cercetatori de la Institutul de Antropologie "Francisc Rainer", din cadrul Academiei Romane, respectiv Andrei Soficaru si Mihai Constantinescu, care au continuat cercetarea inceputa in anul 1932 de catre profesorul Francisc J. Rainer.

In urma cercetarii, au fost gasit trei sicrie, depuse in cripte amenajate pe latura de sud a naosului lacasului de cult. Intr-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brancoveanu (1688 - 1714), depuse in cripta de nord a mormantului inca din anul 1720 de catre sotia sa, Marica Brancoveanu.

In cripta alaturata au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Voda Mavrocordat (1716 - 1719), identificate pe baza unor initiale metalice (I.M.) insotite de o coroana, montate pe sicriu, a explicat, Gheorghe Manucu-Adamesteanu. Printre oseminte, se afla depus un recipient din sticla sigilat, care continea un document olograf, semnat de catre principele Constantin Edgar Mavrocordat, in data de 22 mai 1934, prin care acesta declara ca in acel sicriu se afla osemintele stramosului sau, domnitorul Ioan Mavrocordat.

In al treilea sicriu, potrivit parohului Bisericii Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, Emil Nedelea Caramizaru, ar fi osemintele ale altor membri ai familiei - sotia domnitorului, Marica, doua fiice, Stefan, al doilea nascut al familiei, si un alt fiu, Mateias.

In sicriul lui Constantin Brancoveanu au fost gasite un craniu si oseminte depuse in forma de cruce.

Citeste si:

Pelerinaj în Capitală la Moaștele Sfântului Nicolae

Potrivit cercetatorilor, "craniul apartine unei persoane de sex masculin, cu varsta de aproximativ 60 de ani". "Acesta prezinta urmele unei perforatii de forma circulara pe osul parietal stang, produsa cu un obiect ascutit. De asemenea s-au putut observa pe partea posterioara a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte taioase", a spus Mihai Constantinescu.

Aceste observatii sunt in concordanta cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brancoveanu si cu observatiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate in anul 1932, de catre Nicolae Minovici si Francisc J.Rainer.

Parintele Ionut Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a spus, la randul lui, ca ranile identificate de antropologi, corespund martiriului acestuia, taierii capului si faptului ca i-a fost strapuns craniul spre a fi purtat prin oras in vazul multimii.

Citeste si:

Icoane vechi, din perioada lui Brâncoveanu și Basarab, scoase la...

"Noi toti care am fost prezenti la deschiderea sicriului am trait un moment foarte emotionant. Pregatirea pentru asezarea in racla este una specifica sfintelor moaste si a fost facuta de preasfintitul parinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepicopiei Bucurestilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spalate cu agheasma mare, cu vin curat, ulei si unse cu sfantul si marele mir, pregatit odata in an in Joia Mare. Este o pregatire demna de toata cinstea. Apoi osemintele se pun intr-o panza de in, fiind un acoperamant rezistent, asezate dupa structura anatomica. Capul se pune distinct intr-o panza speciala. Dupa ce au fost asezate in racla de argint, o portiune mica ramane acoperita cu geam, in dreptul mainii. De acum, nu mai vorbim de osemite, ci de sfinte moaste si vor ramane in biserica", a mai spus Corduneanu.

Citeste si:

FOTO Mai multe oseminte umane au fost distruse și aruncate

Pentru celelalte oseminte, a fost oficiata slujba joi seara si acestea au fost reinhumate.

Osemintele domnitorului Constantin Brancoveanu au fost identificate in anul 1932 cu ocazia cercetarilor arheologice realizate in biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, sub coordonarea istoricului Virgiliu Draghiceanu, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice. Alte cercetari au fost facute in timpul lucrarilor de consolidare a mormantului voievodal, din anul 1985, sub coordonarea arheologului profesor universitar Panait I. Panait.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe