Încadrându-se în tiparul alimentaţiei vegetariene, postul este perceput ca fiind nu doar o etapă de curăţare spirituală, ci şi o adevărată detoxifiere a organismului, afirmă nutriţionistul Adina Rusu.

Aceasta a declarat pentru Agerpres că introducerea alimentelor ultra-procesate în alimentaţia de post poate contrabalansa toate beneficiile pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic, aspect confirmat de cercetări ştiinţifice recente.

„Încadrându-se în tiparul alimentaţiei vegetariene, postul este perceput ca fiind nu doar o etapă de curăţare spirituală, ci şi o adevărată detoxifiere a organismului. În teorie, această percepţie nu este departe de adevăr, alimentaţia vegetariană, împreună cu efectele pe care activitatea religioasă le poate induce asupra psihicului, putându-se constitui într-o adevărată 'resetare' a organismului. În mod tradiţional, postul Paştelui era caracterizat prin creşterea consumului de vegetale specifice primăverii, cu multe salate şi mâncăruri pe bază de urzici, leurdă sau spanac, adevărate cocktail-uri de fitonutrienţi. În ultimii ani însă, alimentaţia modernă a înlocuit parţial aceste alimente extrem de benefice pentru organism cu produse speciale vegane sau de post, cum ar fi salamul vegan, brânza de post sau burgerul pe bază de tofu. Introducerea alimentelor ultra procesate în alimentaţia de post poate contrabalansa toate beneficiile pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic, aspect confirmat de cercetări ştiinţifice recente”, a spus nutriţionistul.

În opinia specialistului, eliminarea produselor de origine animală din alimentaţie, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, poate contribui la scăderea aportului de grăsimi şi în special de grăsimi saturate şi de tip trans, compuşi nocivi pentru organismul uman.

„Mai mult, creşterea consumului de alimente de origine vegetală reprezintă pentru organism suplimentarea aportului de fibre, cu numeroase implicaţii pozitive. Astfel, cercetările ştiinţifice au arătat că postul religios are ca efect scăderea nivelului LDL - colesterolului seric, aşa-numitul colesterol 'rău', scăzând astfel riscul de ateroscleroză. Aportul corespunzător de fibre alimentare are rol şi în menţinerea echilibrului florei intestinale şi a sănătăţii colonului, ajutând şi la reglarea tranzitului intestinal. Mai mult, consumul unei cantităţi optime de fibre alimentare este asociat cu scăderea riscului de boli cardiovasculare, de diabet şi chiar de cancer. Fiind urmat pe o perioadă determinată de timp, postul religios nu are influenţe majore asupra nivelului celor mai mulţi micronutrienţi, putându-se constata creşteri semnificative doar în cazul aportului de magneziu şi de folat. Puţinele studii realizate în acest sens au confirmat şi creşterea nivelului de antioxidanţi din organism, urmare a perioadei de post religios, contribuind astfel la scăderea stresului oxidativ”, a explicat Adina Rusu.

Citeste si:
Ce se poate întâmpla în organismul tău dacă mănânci o rodie pe zi
Ce se poate întâmpla în...

În ceea ce priveşte dezechilibrele alimentare care pot apărea, postul religios este asociat la noi în ţară, în mod tradiţional, cu o creştere a consumului de carbohidraţi, mai exact de pâine, orez, cartofi şi paste, şi cu scăderea aportului de proteine şi de grăsimi sănătoase, spune nutriţionistul.

„Consumul excesiv de alimente bogate în zahăr şi amidon poate conduce la o dezechilibrare a apetitului, la mărirea considerabilă a porţiilor de alimente şi la creşterea în greutate. De asemenea, cercetările ştiinţifice au arătat că, după o perioadă de post, poate apărea în organism scăderea nivelului de riboflavină (vitamina B2) şi de calciu”, a menţionat Adina Rusu.

Pentru a nu avea o creştere în greutate sau anumite deficienţe nutriţionale la finalul postului, trebuie să avem în vedere câteva reguli simple care stau la baza unei alimentaţii sănătoase - precizează ea.

„Astfel, şi în perioada postului, este foarte important să avem o disciplină a meselor, astfel încât să ne putem ţine apetitul sub control. Distanţa foarte mare dintre mese poate duce la variaţii foarte mari ale glicemiei şi la creşterea apetitului, făcându-ne să controlăm tot mai greu ce şi cât mâncăm. De asemenea, este important să includem în alimentaţia noastră surse vegetale de proteine cât mai variate, cum ar fi hrişcă, năut, fasole, linte, tofu, quinoa sau nuci. Spre deosebire de alimentele de origine animală, care conţin proteine complete (cu toţi aminoacizii esenţiali - pe care organismul nu îi poate sintetiza), proteinele din plante sunt incomplete. Astfel, pentru a obţine toţi aminoacizii esenţiali trebuie să includem în meniul nostru surse vegetale diferite de proteine; cu alte cuvinte, să avem o alimentaţie cât mai diversificată. Consumul nucilor, seminţelor şi al uleiurilor sănătoase contribuie atât la reglarea apetitului, cât şi la asigurarea unui aport corespunzător de grăsimi sănătoase. Uleiul de măsline, de exemplu, pe lângă numeroase alte beneficii, este bogat în lipoproteine cu densitate mare (HDL), care contribuie la creşterea în organism a nivelului HDL - colesterol, 'colesterolul bun', scăzând riscul apariţiei plăcilor de aterom pe vasele sanguine”, mai spune Adina Rusu.

Citeste si:
Complex de nutrienți în alimentație: 3 beneficii ale conopidei
Complex de nutrienți în...

Adina Rusu atrage atenţia că, dacă în ceea ce priveşte nutrienţii pe care ar trebui să îi includem în alimentaţia noastră în post lucrurile sunt destul de simple, există şi alimente care ar trebui să fie consumate cu moderaţie sau chiar evitate.

„Este vorba despre unele produse speciale 'de post', multe dintre ele încadrându-se perfect în categoria alimentelor junk food, având valoare nutriţională mică, fiind bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr şi sare. Astfel, dulciurile de post, cum ar fi îngheţata de post, biscuiţii de post, napolitanele de post şi multe altele conţin la fel de mult zahăr şi grăsimi ca dulciurile obişnuite din comerţ, fără a aduce vitamine şi minerale. De asemenea, îndulcitorii vegani - precum melasa, siropul de arţar sau cel de agave - reprezintă tot zahăr adăugat, care, consumat în cantităţi crescute, contribuie la creşterea riscului de boli vasculare şi de obezitate. În cazul 'laptelui' vegetal, trebuie să evităm produsele care au zahăr adăugat, acestea fiind uşor de identificat urmărind lista de ingrediente de pe etichetă. Brânzeturile vegetale pot reprezenta o alegere nesănătoasă întrucât uleiul de cocos reprezintă sursa cea mai frecventă de grăsimi din compoziţia acestora. Motivul principal este că brânzeturile trebuie să fie solide la temperatura camerei şi, cu excepţia uleiului de palmier care este tot solid, celelalte uleiuri vegetale sunt lichide. Uleiul de cocos este însă foarte bogat în grăsimi saturate, chiar mai bogat decât grăsimile animale. La rândul lor, aceste grăsimi saturate contribuie la creşterea nivelului de LDL - colesterol din organism, acel tip de colesterol responsabil pentru formarea plăcilor de aterom de pe vasele sanguine. Aceste grăsimi saturate reprezintă motivul principal pentru care nici iaurtul de cocos nu ar trebui să fie consumat prea des sau în cantitate prea mare”, arată Adina Rusu.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.