Elena Udrea, condamnată definitiv în iunie 2018 la 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Gala Bute, află astăzi dacă va executa pedeapsa sau procesul va fi rejudecat în apel. DNA a explicat că, la termenul de 4 luni, 4 aprilie 2022, a cerut admiterea contestației în anulare și rejudecarea dosarului deoarece a formulat încă din 21 decembrie 2018 contestație în anulare, în condițiile în care Înalta Curte admisese în principiu contestațiile în anulare ale inculpaților după decizia CCR privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte.

Elena Udrea află astăzi dacă execută 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute sau dacă procesul va fi rejudecat

UPDATE: Elena Udrea, care a plecat joi din țară înainte ca instanța supremă să o condamne definitiv în dosarul Gala Bute, a fost prinsă în Bulgaria, a anunțat Poliția Română.

„În urma cooperării dintre structurile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și autoritățile din Bulgaria, femeia, pe numele căreia este emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, a fost depistată pe teritoriul Bulgariei", a anunțat Poliția Română.

Ea a fost capturată în zona Kulata, în timp ce se îndrepta cu mașina spre Grecia. Potrivit procedurilor, pentru a o aduce în țară România trebuie să declanșeze procedura de extrădare, care poate fi una de durată.

Retail jobs

UPDATE: Condamnarea e definitivă. Elena Udrea trebuie să se predea sau poliția o va căuta la domiciliu.

În dosarul Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare, fostul ministru a introdus două căi extraordinare de atac: recurs în casație și contestație în anulare. Contestația în anulare a fost făcută după o decizie a Curții Constituționale care declara nelegală constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Mai exact, Curtea Constituțională a decis că la ÎCCJ completurile de 3 și 5 judecători ar fi fost constituite nelegal, pe motiv că nu toți magistrații ar fi specializați în judecarea cauzelor de corupție. În urma deciziilor Curții, instanța a hotărât anularea unor condamnări și reluarea de la zero a unor procese.

Citeste si:
Frații Mazăre, aflați în închisoare, aduși sub escortă la...
Frații Mazăre, aflați în...

În luna aprilie a anului 2019, instanța supremă a sesizat Curtea Europeană de Justiție (CJUE) cu trei întrebări privind posibilitatea unei instanțe naționale de a nu aplica această decizie a Curtii Constituționale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene.

Instanţa supremă a decis atunci suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până la pronunțarea CJUE. În decembrie 2021, CJUE a stabilit că supremația dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați disciplinar.

Procesul s-a reluat și a avut un ultim termen în 4 aprilie anul curent. Surse judiciare au explicat pentru G4Media că DNA vrea pedepse mai mari pentru inculpați și condamnarea fostului ministru al Economiei Ion Ariton, care a fost achitat.

Citeste si:
Procesul de extrădare a Elenei Udrea din Bulgaria a fost amânat din...
Procesul de extrădare a...

Pedepsele în dosarul Gala Bute


  • Elena Udrea - şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu

  • Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea - trei ani de închisoare cu executare

  • Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea - un an şi şase luni cu suspendare

  • Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere

  • Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii - trei ani de închisoare cu suspendare

  • Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - doi ani şi şase luni cu suspendare

  • Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Citeste si:
Decizia de extrădare a Elenei Udrea a fost amânată pentru o săptămână
Decizia de extrădare a Elenei...

Răspunsul DNA

„Poziția instituției și a procurorului de ședință în procesul menționat de dvs. este de aplicare a Deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene emisă la data de 21 decembrie 2021 https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2021-12/cp210230ro.pdf, iar în caz contrar, de respingere a contestațiilor în anulare.

În susținerea acestei poziții, pentru evitarea oricăror neclarități, procurorul de ședință a formulat, la data de 06 aprilie 2022, concluzii scrise pe care le-a transmis instanței de judecată, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.

Precizăm că, după ce inculpații condamnați formulaseră contestații în anulare față de decizia definitivă pronunțată de instanță și acestea au fost admise în principiu, și DNA a formulat contestație în anulare la data de 21 decembrie 2018, în considerarea ideii că, prin Decizia penală nr 93/2018 (definitivă), se soluționase favorabil apelul declarat în cauză de DNA, pentru protejarea motivelor care au stat la baza respectivei căi de atac (ce vizase modificarea unor soluții de achitare și respectiv caracterul redus al pedepselor aplicate, cu suspendare pentru unii dintre inculpați, de către instanța de fond).

Citeste si:
Raed Arafat: „Ultimele şase luni din viaţa mea au fost un coşmar”
Raed Arafat: „Ultimele şase...

În plus, acest cadru procesual a permis ICCJ să formuleze cererea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la:

1. Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, art. 1 alin. (1) litera a) și b) și ari. 2 alin. (1) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene și principiul securității juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești. Curtea Constituțională a României, care să aprecieze asupra legalității compunerii unor complete de judecată cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate într-un interval de timp?

2. Articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independență și imparțialitate al unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute și necontestate de părți, regulă aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern?

3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național?

Judecarea cauzei a fost suspendată până la soluționarea cererii de către CJUE.

Amintim că, în dosarul respectiv, cunoscut în presă sub denumirea de „Gala Bute”, prin decizia penală nr. 93 din 05.06.2018, definitivă, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărâse condamnarea a șapte inculpați și achitarea unui inculpat.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio, apoi a intrat „în pâine”, cu un program full-time, la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. De atunci și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 7 Aprilie 2022 - 09 : 04

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.