Politica24 Ianuarie 201910:55

Lectura de 3 minute

Deputatii si senatorii nu au dreptul sa intermedieze relatia dintre cetateni si autoritati si nici relatia dintre alesii locali si autoritatile publice centrale, intrucat aceste activitati reprezinta, in realitate, fie o forma nepermisa de control parlamentar, fie o arogare de drepturi care denatureaza mandatul parlamentar, precizeaza Curtea Constitutionala in motivarea deciziei prin care a admis partial sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind modificarile aduse Legii 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor.

"Curtea retine ca deputatii si senatorii nu au dreptul sa intermedieze/ mijloceasca nici relatia dintre cetateni si organele administratiei publice centrale si locale si serviciile si directiile din subordinea acestora, in sens de control al activitatii acestora din urma, si nici relatia dintre alesii locali si autoritatile publice centrale, dintre potentialii investitori si autoritatile publice locale, in sens de reprezentanti ai alesilor locali/ investitorilor, intrucat aceste activitati reprezinta, in realitate, fie o forma nepermisa de control parlamentar, fie o arogare de drepturi care denatureaza mandatul parlamentar si care se constituie intr-un veritabil impediment in relatia directa a alesilor locali/ investitorilor cu administratia centrala sau locala. In schimb, pot lua cunostinta de problemele comunitatii in formele prescrise de lege, insa relationarea in raport cu aceasta sfera a puterii executive se realizeaza pe calea controlului parlamentar", noteaza judecatorii constitutionali in motivare.

De asemenea, arata sursa citata, deputatul sau senatorul are posibilitatea de a initia o propunere legislativa daca apreciaza ca aceasta este solutia pentru rezolvarea problemei identificate.

CCR, despre depasirea rolului constitutional al deputatului sau al senatorului

Curtea mai precizeaza ca s-ar depasi rolul constitutional al deputatului sau al senatorului prin conferirea acestuia a unor atributii de intermediar.

"Prin conferirea deputatului sau senatorului a unor atributiuni de intermediar intre alesi locali/ investitori si autoritatile administratiei publice se depaseste rolul constitutional al acestuia, intrucat deputatul sau senatorul este pus in situatia preluarii unor competente/ sarcini specifice administratiei si va deveni, in final, un negociator al diverselor interese economice. Or, deputatul sau senatorul, in cadrul activitatii sale specifice relatiilor publice, poate numai indruma investitorii la respectarea si urmarea procedurilor si cailor legale de a se adresa administratiei pentru satisfacerea intereselor lor economice. Prin urmare, intrucat Parlamentul are atat o functie legislativa, cat si una de control, rezulta ca activitatea deputatului sau senatorului trebuie, la randul sau, sa se subsumeze acestora, legea neputandu-i conferi si alte drepturi/ obligatii",
mentioneaza CCR.

Pe de alta parte, cu privire la criticile de neconstitutionalitate formulate in privinta articolului unic punctul 2 - cu referire la art. 39 alin. (3) si (4) - din lege, Curtea Constitutionala a constatat ca dreptul deputatului sau senatorului de a solicita informari organelor administratiei publice centrale si locale, respectiv serviciilor si directiilor din subordinea acestora asupra solicitarilor si petitiilor cetatenilor din circumscriptiile electorale in care au fost alesi, pentru rezolvarea, in conformitate cu prevederile legale, a problemelor acestora, nu reprezinta o forma de control parlamentar asupra activitatii lor, scrie Agerpres.

CCR: Deputatii sau senatorii pot formula intrebari sau interpelari

"Astfel cum s-a aratat, deputatii sau senatorii pot formula intrebari sau interpelari, iar Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda, aceasta fiind unica forma de control parlamentar ce poate fi exercitata de deputati si senatori. Informarea deputatului/ senatorului cu privire la o cerere/ petitie transmisa de cetatean autoritatilor publice se face numai in conditiile in care cetatenii au solicitat in prealabil sprijinul deputatului/ senatorului in cadrul activitatilor specifice relatiilor publice si audientelor acordate cetatenilor de catre deputat sau senator, potrivit art. 39 alin. (1) din Legea nr. 96/2006. Solicitarea unor astfel de informari, precum cele reglementate prin articolul unic pct. 2 din lege, indica faptul ca deputatul/ senatorul poate urmari modul de rezolvare a cererii/ petitiei cetateanului, fara a avea semnificatia unui control, ci a exercitarii in bune conditii a mandatului sau", se precizeaza in motivare.

Pe 9 octombrie anul trecut, Curtea Constitutionala a Romaniei a admis partial sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse Legii 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.

Citeste si:
Raluca Turcan: PNL sustine desfiintarea pensiilor speciale
Raluca Turcan: PNL sustine...



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.