Astăzi, eurodeputații votează rezoluția cu privire la aderarea României și Bulgariei la Schengen
Aleșii vor evalua măsurile referitoare la controalele temporare la frontiere și vor cere oficialilor ambelor teritorii să respecte normele actuale de liberă trecere. Majoritatea eurodeputaților au îndemnat statele-membre să admită faptul că atât România, cât și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile de intrare în Zona Schengen.
Oricum, dacă revoluția va fi adoptată în Parlamentul European, această nu va avea efect legislativ. Decizia finală revine guvernelor statelor din blocul comunitar, care se vor întruni în luna decembrie, în cadrul Consiliului Justiției și Afacerilor Interne (JAI).
De obicei, Consiliul se reunește, o dată la trei luni. Pentru ca o propunere să devină lege, este nevoie de unanimitate. Autoritățile din România speră să convinga Olanda, astfel încât pe 8 decembrie să aibă un vot pozitiv pentru Schengen.
Răspunsul Olandei legat de intrarea României în spațiul Schengen
Regatul Țărilor de Jos, actuala denumire oficială a Olandei, este ultimul stat care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a intra, în 2022, în spațiul european al liberei circulații a persoanelor. Ambasadorul Olandei la București, Roelof van Ees, a declarat că, în acest moment, țara pe care o reprezintă nu are informații din care să reiasă un răspuns de acceptare a aderării României în spațiul Schengen.
„Poziția olandeză cu privire la extinderea Schengen este simplă: atunci când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen”, a spus ambasadorul olandez la Europa Liberă.
Citeste si:Eurodeputații noștri, despre ce șanse mai are România la Schengen...
![]()
În plus, Roelof van Ees a marcat că Olanda va ține cont, pe lângă gradul de securizare a frontierelor, și de progresele Bucureștiului în domeniul Justiției și al statului de drept din România.
„Când aceste informații sunt disponibile, trebuie să cântărim acele informații, și la nivel politic. Acest lucru necesită timp”, a mai spus Ambasada Olandei.
Despre autor:

Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Cum putem să fim ”fashionable” fără să facem mai mult rău planetei
Sursa: green.start-up.ro
-
Sebastian Doroftei, Codezilla: Cum crești un business sănătos în servicii IT
Sursa: start-up.ro
-
Nu pierzi un suflet drag doar o singură dată, îl pierzi zi de zi, iar şi iar,...
Sursa: garbo.ro
-
Ce urmează pentru bănci în 2024?
Sursa: futurebanking.ro
-
Tarot online: Se vede o iubire nouă la orizont?
Sursa: kudika.ro
-
Prioretail.ro, platforma unui arhitect care vrea să creeze un ecosistem...
Sursa: retail.ro
-
Ce au în comun Ținutul Buzăului, Sardinia și Peninsula Nicoya din Costa Rica?...
Sursa: wall-street.ro