Politica9 Noiembrie 201711:14

Lectura de 6 minute

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ia in discutie, joi, proiectul de modificare a legilor justitiei care a fost asumat de Parlament, acest for cerand CSM sa emita pana in 9 noiembrie un aviz asupra pachetului de legi. Atat reprezentantii procurorilor, cat si ai judecatorilor, intruniti in adunari generale, au cerut CSM emiterea unui aviz negativ si ”respingerea in bloc” a proiectelor intrucat ”contin necorelari si lacune si nu induc predictibilitate si stabilitate in sistemul judiciar din Romania”. Ei au mai spus ca legile "modifica substantial arhitectura sistemului judiciar si pot afecta independenta justitiei".

UPDATE - Magistratii au respins proiectul de reformare a legilor justitiei, asumat de parlamentarii PSD si ALDE. Avizul este insa consultativ, iar parlamentarii nu sunt obligati sa tina cont de el, scrie Digi24.

Sedinta plenului CSM care va analiza proiectul privind modificarea legii privind organizarea judiciara, a legii privind statutul judecatorilor si judecatorilor si procurorilor, precum si a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii este programata de la ora 12.00.

Dupa ce si-a asumat noua forma a pachetului pentru modificarea legilor Justitiei, Parlamentul a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sa emita un aviz pana in 9 noiembrie.

CSM a transmis propunerile legislative catre toate instantele si parchetele din tara, cerandu-le sa convoace adunarile generale, astfel incat toti cei peste 7.000 de magistrati sa fie consultati asupra acestui pachet de legi care a fost trimis de Guvern Parlamentului.

Avizul pe care il va da CSM este consultativ

Forumul Judecatorilor din Romania a cerut CSM, printr-o scrisoare transmisa miercuri, sa tina cont de vointa miilor de judecatori si procurori care i-au ales si care s-au opus vehement schimbarilor sustinute de PSD-ALDE si sa avizeze "negativ in integralitate" cele trei proiecte de modificare a legilor Justitiei.

Citeste si:
Cum isi ocupa timpul parlamentarii care stau acasa din cauza...
Cum isi ocupa timpul...

"Independenta justitiei nu este obiect de negociere, ci o axioma. Se respecta si, atunci cand este nevoie, se apara. Dreptatea se asigura prin independenta justitiei si prin legi drepte", se arata in scrisoarea Forumului Judecatorilor din Romania, potrivit News.ro.

Asociatia magistratilor mai spune ca in procedura initierii proiectelor de modificare a legilor justitiei nu a existat transparenta, cooperare si dialog interinstitutional", iar procedura legislativa a fost "deturnata", proiectul ajungand la Parlament nefiind asumat de Guvern, "fapt inacceptabil intr-un stat de drept".

Si Asociatia Procurorilor din Romania a solicitat Consiliului Superior al Magistrafurii avizarea negativa a noului proiect de modificare a legilor justitiei, aratand ca aceste propuneri legislative "modifica substantial arhitectura sistemului judiciar si pot afecta independenta justitiei".

Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a transmis ca Adunarea Generala a procurorilor din cadrul DIICOT s-a pronuntat impotriva modificarilor propuse la legile justitiei, invocand, intre altele, absenta unei expuneri de motive consistente si incoerenta procesului de dezbatere si consultare profesionala a magistratilor cu privire la normele-cadru care le reglementeaza activitatea.

Citeste si:
Licu: Procurorii au fost lasati "in pielea goala"
Licu: Procurorii au fost...

Si Parchetul General arata, in punctul de vedere transmis CSM cu privire la proiectul de modificare a legilor justitiei, ca se impune o ”respingere in bloc” a acestora intrucat ”contin necorelari si lacune si nu induc predictibilitate si stabilitate in sistemul judiciar din Romania”.

”Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii in concordanta a legilor justitiei cu anumite decizii ale Curtii Constitutionale, insa trebuie mentionat ca aceste initiative, in loc de a propune modificari punctuale, adauga la lege, cu consecinta unor schimbari radicale a arhitecturii sistemului judiciar”, se arata in documentul transmis CSM.

Procurorii apreciaza ca se impune dezbaterea acestor initiative in procedura obisnuita si nu in procedura de urgenta, pentru a avea timpul necesar avizarii de Consiliul Superior al Magistraturii, in urma unei analize temeinice a acestora si dupa consultarea tuturor institutiilor judiciare.

Parchetul General reaminteste ca, potrivit Constitutiei, pentru coduri sau alte legi de importanta deosebita termenul in care trebuie sa se pronunte prima Camera sesizata este de 60 de zile.
La randul sau, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a transmis, miercuri, ca ”se impune o pozitie ferma, de respingere in bloc a proiectelor pentru completarea si modificarea legilor justitiei”, mai ales avand in vedere ca nu s-a facut o consultare a magistratilor si ca nu exista ”o expunere de motive corespunzatoare si studii de impact”.

Citeste si:
Turcan: Niciun parlamentar care a votat legile justitiei nu ar mai...
Turcan: Niciun parlamentar...

Parlamentul vrea adoptarea acestor legi in procedura de urgenta, in timp ce Comisia Europeana a cerut autoritatilor romane sa astepte punctul de vedere al Comisiei de la Venetia.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, s-a intanit marti cu prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermas, el spunand ca, data fiind durata intrevederii, de o ora si 15 minute, nu a fost timp pentru discutii punctuale privind legile justitiei, fiind abordate cele mai sensibile propuneri din proiect: statutul Inspectiei Judiciare, raspunderea magistratilor si numirea procurorilor sefi de rang inalt.

In ceea cepriveste statutul IJ, ministrul a reamintit ca a evocat trei posibilitati: "sa ramana la CSM prin consolidarea garantiilor de independenta, sa treaca la MJ prin consolidarea independentei, sa devina o autoritate independenta autonoma, cu statut distinct, care sa nu fie nici la CSM nici la MJ, care sa-si indeplineasca rolul constitutional pe care il are". Toader a precizat ca in proiectul transmis de minister este propusa cea de a treia varianta.

Legat de raspunderea magistratilor, Toader a spus ca proiectul pastreaza in responsabilitatea Ministerului Justitiei garantiile constitutionale potrivit carora statul raspunde pentru eroririle judiciare comise de catre magistrati, dar raspunderea magistratilor nu este inlaturara in ipoteza in care acestia actioneaza cu rea credinta sau grava neglijenta.

El a mentionat ca dupa ce victima eroriii judiciare este despagubita, statul se poate intoarce impotriva magistratului care a comis-o, daca se constata ca este vorba despre rea credinta si neglijenta, intr-un termen de trei ani, in prezent fiind de un an.

Cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang inalt, Toader a spus ca prima recomandare a CE a fost sa fie gasita o procedura transparenta de numire, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Venetia.

Un alt subiect discutat a fost legat de continutul posibil pe care urmeaza sa-l aiba infractiunea de abuz in serviciu si de neglijenta in serviciu, adica acel prag, care trebuie sa fie rezonabil si conform deciziei CCR si directivei europene.

Proiectele de lege privind justitia au fost depuse la Parlament si asumate ca initiative legislative de catre PSD-ALDE, fiind modificate fata de forma in care au fost elaborate de Ministerul Justitiei. Acestea mentin presedintele in procedura de numire a procurorilor sefi, insa nu si in cea de revocare si stabilesc ca seful statului poate refuza doar o data propunerile de numire, prevad organizarea Inspectiei Judiciare ca institutie autonoma, precum si infiintarea Directiei pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori, in cadrul Parchetului instantei supreme.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat ca procedura de legiferare a fost viciata prin modul de promovare a legilor privind justitia, iar modificarile dorite duc la ”ciopartirea” legilor.

Iohannis a spus ca ministrul Justitiei a mers in Parlament fara sa aiba drept de initiativa legislativa si le-a dat parlamentarilor aceste legi.

”Niciodata nu am avut pana acum o astfel de procedura viciata de legiferare: pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative. Nu se lasa ministrul, se duce fara sa aiba drept de initiativa legislativa in Parlament, le da fizic, parlamentarii le iau ca si cum le-ar fi creat acasa. Asa nu se legifereaza”, a afirmat presedintele.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.