Variantele de planuri-cadru lansate in dezbatere publica de Ministerul Educatiei nu sunt perfecte, a spus ministrul Adrian Curaj, in cadrul dezbaterii pe problema materiilor studiate la gimnaziu, organizata joi de FSE "Spiru Haret".

Ministrul Educatiei, Adrian Curaj, spune ca nu exista o varianta perfecta a planurilor-cadru, insa in urma discutiilor pe tema celor trei planuri-cadru puse in dezbatere publica de Ministerul Educatiei se va contura o varianta 'de calitate care va misca lucrurile" in sistem. Declaratiile au fost facute in cadrul unei dezbateri pe tema materiilor pe care le vor studia elevii la gimnaziu, realizata joi de Federatia Sindicatelor din Educatie "Spiru Haret".

"Cred ca astazi nu avem o varianta perfecta pentru planurile-cadru, dar tocmai faptul ca nu avem ceva perfect, in urma dezbaterilor vom putea avea ceva ce va fi cu adevarat de calitate si va misca lucrurile. Ce va urma tine de lucruri de fond nu numai de forma. Dupa ce am stabilit ca avem niste discipline, in primul rand poate ne ajuta ca fondul sa ne indrepte din ce in ce mai mult spre o abordare mai putin de siloz, cat de lucruri transversale. Adica nu doar compartimente, ci cum anume ajung sa amestec lucrurile intre ele fie ca-i spunem interdisciplinaritate, fie ca-i spunem transdisciplinaritate. Ne-am astepta ca educatorul, profesorul sa beneficieze de sansa de a avea o a doua sau o a treia competenta", a explicat ministrul Educatiei.

La randul sau, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei, Ciprian Fartusnic, care a coordonat realizarea celor trei planuri-cadru puse in dezbatere publica, a prezentat rezultatele dezbaterii.

Potrivit datelor prezentate de Fartusnic, 39,7% dintre cele peste 18.000 de cadre didactice care au participat la consultarile online, prefera a doua varianta de planuri-cadru, 27,4% prefera a treia varianta si 19,4% prefera prima varianta. De asemenea, 13,3% spun ca nu agreaza niciuna dintre cele trei variante, scrie MEDIAFAX.

"Discutand planul-cadru, foarte multe cadre didactice vad numai disciplina pe care o predau. Se prefera pastrarea statu-quo-ului daca variantele reduc ponderea disciplinei din planul in uz (spre exemplu, ora de romana de la clasa a V-a, limba latina de la clasa a VIII-a sau Educatia Tehnologica de la clasele V-VI). Contextul schimbarii planului-cadru este perceput intr-o masura limitata ca o oportunitate reala de a dezbate in mod sistematic competentele asteptate de la absolventii de gimnaziu, caile prin care achizitiile pot fi asigurate, resursele de care avem nevoie pentru a sustine activitatile de invatare", a explicat Fartusnic.

Citeste si:
Care era, de fapt, planul lui Daniel Balaciu. Dana Roba a povestit...
Care era, de fapt, planul lui...

Un alt subiect care a polarizat opiniile exprimate de cadrele didactice in cadrul dezbaterilor se refera la numarul total de ore pe saptamana sau pe an de studiu. "A fost adus in discutie faptul ca, in prezent, la clasa a IV-a se studiaza 22 de ore, iar elevii care apartin minoritatilor nationale studiaza 26 de ore. De asemenea, un numar mare de participanti au reclamat ca nu se tine seama de volumul mare de teme, ce incarca semnificativ timpul de studiu, si nici de timpul alocat pentru pregatirea suplimentara la disciplinele de examen", a mai explicat Fartusnic.

In total, 18.255 de persoane au participat la dezbaterea publica realizata online pe o platforma special dedicata, dezvoltata de ISE.

Din totalul repondentilor, 14.777 au completat intregul chestionar, in timp ce 3.478 de persoane s-au oprit la intrebarea filtru privind parcurgerea variantelor puse in dezbatere.

Citeste si:
Descoperă câte cafele poți bea pe zi și care este varianta indicată...
Descoperă câte cafele poți...

Pe medii de rezidenta, majoritatea respondentilor sunt din mediul urban (64,6%), sensibil mai mult in comparatie cu respondentii din mediul rural (26,4%), iar 9% nu su-au declarat mediul de rezidenta.

Ministerul Educatiei a lansat la mijlocul lunii decembrie, in dezbatere publica, trei variante de planuri-cadru care au mai multe puncte in comun. Printre modificari apare si reducerea numarului de ore de Limba romana din clasa a a V-a de la cinci, cat este in planul-cadru in vigoare, la patru. De asemenea, Limba latina, care se studiaza in prezent o ora pe saptamana in clasa a VIII-a, este scoasa din planurile-cadru propuse pentru gimnaziu lansate in dezbatere de Ministerul Educatiei.

Totodata, se reconsidera structura disciplinelor socio-umane pe ani de studiu astfel: la clasa a V-a - Educatie pentru drepturile copilului, la clasa a VI-a - Educatie interculturala, la clasa a VII-a - Educatie pentru cetatenie democratica - si la clasa a VIII-a - Educatie economica.

Citeste si:
Deca: „Trebuie să reducem numărul celor care nu se prezintă la...
Deca: „Trebuie să reducem...

Potrivit celor trei variante puse in dezbatere, elevii de gimnaziu ar avea posibilitatea sa isi aleaga o materie optionala din oricare dintre cele sapte arii curiculare: "Limba si comunicare", "Matematica si stiinte ale naturii", "Om si societate", "Arte", "Educatie fizica, sport si sanatate", "Tehnologii" si "Consiliere si orientare". Doua dintre variante prevad alegerea a 0 - 1 optionale, iar cealalta, 1 - 2 optionale.

Insa, numarul de ore pentru toate celelalte materii este clar specificat, nemaifiind prevazute un minim si-un maxim precum in planul-cadru actual la discipline ca Istorie, Geografie, Educatie plastica, Educatie muzicala, Cultura civica, Educatie tehnologica.

Daca actualul plan-cadru prevede cate una - doua ore pe saptamana de Istorie si Geografie, pana in clasa a VIII-a, cand sunt prevazute cate doua ore, doua dintre variante prevad cate o ora din aceste materii in primii trei ani de gimnaziu si doua in ultimul, iar in cealalta varianta Istoria si Geografia au alocate cate doua ore in clasele a V-a si a VIII-a si cate una in ceilalti doi ani.
Biologia are alocate cate o ora in clasele a V-a si a VIII-a si cate doua pe saptamana in clasele a VI-a si a VII-a, in toate cele trei variante. In prezent, sunt prevazute una - doua ore de Biologie in clasele a V-a si a VIII-a si cate doua in clasele a VI-a si a VII-a.

Citeste si:
Ligia Deca: „15.000 de profesori au renunţat la greva generală”
Ligia Deca: „15.000 de...

Intr-una din variantele planului cadru se propune inceperea studiului Fizicii si Chimiei din clasa a V-a (cate o ora pe saptamana), urmand ca din clasa a VII-a aceste materii sa se studieze cate doua ore pe saptamana. In prezent, Fizica se studiaza cate doua ore pe saptamana din clasa a VI, iar Chimia acelasi numar de ore din clasa a VII-a.

In aceeasi varianta se propune ca ora saptamanala de Educatie muzicala sa fie scoasa din programa in clasa a VIII-a si la fel si ora de Educatie plastica in clasa a IX-a.

In schimb, orei saptamanale de Educatie tehnologica ar urma sa i se adauge si o ora de Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC). In celelalte doua variante se propune sa se studieze TIC o ora pe saptamana in primii doi ani de gimnaziu si Educatie tehnologica, tot cate o ora, in ultimii doi.

Disciplina Educatia fizica este redenumita Educatie fizica, sport si sanatate. In varianta citata se propune ca in clasa a VIII-a sa se faca o ora pe saptamana de sport, iar in restul anilor sa ramana cate doua.

O alta propunere este renuntarea la ora de Consiliere si orientare pana in clasa a VIII-a, cand ar urma sa se tina o ora pe saptamana.

Elevii din clasele V - VIII studiaza, in prezent, dupa planuri-cadru aprobate acum aproape 15 ani (Ordinul M.E.C. nr. 3638 / 11.04.2001). Procesul de inovare curriculara initiat dupa adoptarea Educatiei Nationale nr. 1/2011 s-a concretizat pana acum in noi planuri cadru si noi programe scolare in invatamantul primar. Elevii aflati acum in clasa a III-a reprezinta prima generatie care urmeaza un nou curriculum, se precizeaza pe site-ul Institutului de Stiinte ale Educatiei.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.